Marin Sorescu – A Cânta Dintr-Un Arc

E clar,Nu pot fi vânător.N-am stofă.Plec la vânătoare, țanțoș,Încordez arcul cel agerȘi observ mirat că seamănă cu o liră.Încep să cânt din arc.Nu-mi pot reprima acest răsfățAl sufletului,Marea bucurie a degetelor,Mângâind struna.Animalele, ciulind urechea,Se țin după mine, cârduri supuse.Și înaintez murmurând din arc,Lăsând în urmă o dârăDe împăcare în natură.

Federico Garcia Lorca – Arc

Cu un crin în mânăte las.Dragostea nopții mele!Și văduvă-a astrului meute regăsesc.Îmblânzitor de fluturiai umbrei!Îmi voi continua drumul.Și după mii de animă vei revedea.Dragostea nopții mele!.Pe cărarea albastrăîmblânzitor de steleale umbrei,îmi voi continua drumul.Cât timp Universulva încăpea în sufletul meu.

Nord – Arc

Hai, zboară, micuțule!Hai, mori, micuțule.Hai, zboară, micuțule!Hai, mori, micuțule.Eram mic și rău și prost și orb,Era mic și bun și alb și totL-am ucis la asfințitȘi-am plâns mult pe corpul lui.I-am întors capul, nu-i suportam privirea:Parcă m-ar fi condamnat deja pentruCrima mea. Deci el m-a împinsSă-l eliberez cu mâna mea, cuMâna lui. Deși nu vroiam … Citește mai mult