arbori

Stefan Augustin Doinaş – Intermezzo

de

Ne iubim ca arborii: cu vântulși cu păsările din frunziș.Creanga dragostei își stinge-avântulcând în cer, când pe pământ, pieziș.Gândul – ce avară bogăție!Fără-a da nimica nimănuiîși împrăștie cu dărnicieaurul și primăvara lui.Totul ca o agonie dragăstăruie în noi și în zenit.Uneori blestemul se dezleagăși le știm ușor, ca din citit.Crește un alt cer undeva-n apeși … Citește mai mult

Daniel Vişan-Dimitriu – Visul de Sub Arbori

de

Când iarna se va trece și totul va-nflori,Îmi voi călca poteca ce trece prin pustiiȘi-mi duce pașii singuri în codrul ce odat’M-a privegheat o noapte, sub cerul înstelat.Poveștile din frunze treceau în visul meuȘi deveneau, acolo, un templu marmoreuÎn care o sibilă îmi prevestea un darPe care, de la ceruri, îl voi primi ca har.Ce … Citește mai mult

Rainer Maria Rilke – Îndărătul Inocenților Arbori

de

Îndărătul inocenților arbori,bătrâna soartă-și aratăobrazul ei mut.Un țipăt de pasăre carese preface dincolo într-un rid al durerii,în jurul severei, profeticei guri.O, și cei ce-n curând se vor îndrăgostiîși surâd, încă nebănuind despărțirea,și sub ei și peste ei trece,în chip de stele, destinulcu suflet nocturn.Încă nu li-e dat să-și trăiască dragostea,ea-și are încă lăcașulplutitor, pe orbite … Citește mai mult

Gellu Naum – Calul Erotic

de

Femeia se freacă de arboripielea îi flutură ca un drapel subțireprin el trec alizeele și mâinile arborilorse răcoresc la ele ca la un tub de răcoare.Dincolo de aceste mâini calul eroticdoarme pe orizontel e mare cât orizontuldin carnea violacee meduzele închipuiesc coamecoame vii care agită tentacule de jur împrejurcoama prinde oamenii și-i mănâncătentaculele îi sug … Citește mai mult

Edmond Vandercammen – Rugă Către Arbori

de

E o zi în amintirea mea oprită.Îmi amintesc de voi, mari arbori din câmpie,Scoarțe unite-n humus și recolte,Arbori hrăniți din febrele pământului,Coapse greoaie chinuite de zăpezi.Când aerul e roșu în adâncimea verii,Sau când iarna-i aici obosită de leșiile polului,Să fiu demn, în sfârșit,De singurătățile trupurilor voastre.E o zi în amintirea mea oprită.Când toamna se culca … Citește mai mult

Radu Gyr – Arborii

de

În brazi, în paltini, în stejarieu am părinţi şi fraţi şi neamuri.Nu frunza tremură pe ramuri,ci numai ochi adânci şi mari.Toţi dacii de la rădăcinăard în molizi, sub largi cununi.Pe cer, cu vârfuri de goruni,scriu uricarii, cu lumină.În frasin, ca-ntr-un vechi altar,slujeşte încă un vlădică.În creanga dârză se ridicăo mâna aspră de plugar.Iobagii cresc din … Citește mai mult