Apocaliptic

Cedry2K – Strigăt

de

Dormiți cei din Sybaris! Grămezile de aurVă asigură și somnul și pâinea îmbuibării,În trândăvia voastră, nu știți că sub tezaurO cârtiță vă sapă prăpastia pierzării. V-ați pervertit ființa trăind cu artificii,Iar adevărul simplu îl vindeți pe palavre,Virtuțile înalte le-ați aruncat pe viciiȘi colcăiți în patimi ca viermii în cadavre. Prin somn zvârliți moneda, aproape e … Citește mai mult

Rafael Alberti – Predica Trăsnetelor și a Fulgerelor

de

Tu, care pierzi culoarea cerurilor verificând potrivireaunui șurub, exactitatea unei chei, sau albeațaexaltată pe care o capătă izolatoarele în preajmarândunelelor, topește-te, topește-te doar în noapteaasta în fumul hornurilor, în fumul ce se destramăși ascunde ceea ce ai văzut peste liniștea împietrităa lumilor: luna marilor centre industriale se vascufunda pe vecie în hornurile înalte ale unei … Citește mai mult

Gaboru’ feat Slim – Nimic Sec

de

Cele mai folosite metodeDe a obține stareaeuforică o reprezintă inhalareavaporilor de benzenuri sau solvențiacetonă, benzen, kerosen, toluen, spray-urimo*kiss, o*g-uri da’ astea sunt ca**turida’ noi avem soluții extremevrei să faci parte din ele? BINE!Vrei să ajungi la stele? Vino la mine.Vorbesc relativ în cantități cantitativ reactivEști agresiv? Sau depresiv de progresiv?sparg acest negativ defensiv succesiv de … Citește mai mult

Geo Bogza – Tăcere Dezlănțuită

de

Acum își împlinea poetul visul lui de tăcere universalăstrânsese în dinți virtutea peșterilor muteca o glandă o grefase în laringele vorbărețiloriar a doua zi orașul se zvârcolea ca pompeiul sub lavătăcerea se întindea pretutindeni, nemiloasă, distrugătoareo femeie a dat să râdă și gura i s-a umplut cu vatăeauzite se-nvârteau plăcile de patefon sub acul giafragmeibuzele … Citește mai mult

George Coșbuc – Pe Munte

de

Fugiți cu turma repede spre văi!Pe culme-aleargă duhul răzbunăriiGrozavul vânt se zbate-n largul zăriiȘi norii-mbracă haină de văpăi.Sosește-acum! cu ochiul cât cuprinziFurtuna-n sârg coboară-n jos pe coaste,Și-n urma ei se-ntinde neagra oasteȘi urlă-n cor: – „Tu fulgere, s-aprinzi,.Tu nor, să-ntuneci; vânte, tu să-mprăștii! ”Un brad se face țăndări, cel mai nalt:Și prins de vârf, au … Citește mai mult

Gheorghe Pitut – Cam Atât

de

Ce straniu galopeazăpe dealurile dinArdeal furtuna,părinții fugspre casele care o iau din loc,se crapă coaja norilorși apele greoaie vin cu capătca șerpii altor ere –brazii împinși de bolovani,scroafe cu dinții-ntorșiînoată cu purceii spânzurați de țâțe,cerbii lovițide răsuflarea lupilorîși rup de trunchiuri coarnele,se încâlcește lumeaașa ca la-nceput;aud cum putrezește dealulla care am gândit o clipă.Și nu … Citește mai mult

Percy Bysshe Shelley – Sfârșitul Lui Milton

de

Visam că Milton s-a sculat din morțiȘi că și-a smuls din pomul verde-al viețiiTitanica lăută; atingând-o,A curs din ea un tunet, zguduindTot ce-l disprețuia pe om; altareNelegiuite, tronuri sângeroase,Mari temniți, citadele, tremurară..1820.(fragment dintr-un poem neterminat)

Petre Ghelmez – Fluturii

de

Vin fluturii, mamă! Coboarăcu aripile lor de ceață ursuzădrept în izvoare, secându-le.Nu le auzi foșnetul hohotitorcum năvălește-n văzduh?Nu le auzi strigătulcotropit de-ntuneric?Cad ca topoarele cu muchii grele,retezând firul de iarbăsclipitor cum e luna.Și tu ești singură, mamă!Și eu sunt singur,în furtuna aceasta de aripiprin atâta pustiu neumblat.Și pasărea aceea galbenă,pe un pat plutitor este singurăși … Citește mai mult

Eugenio Montale – Acolo Jos

de

Pământul va fi supravegheatde platforme astrale.Mai probabile sau mai puțin probabilevor deveni acolo jos măcelurile.Vor dispărea profețiilede-au existat vreodată.Dispărute eul, tu-ul, noi-ul, voi-uldin uz.A spune naștere, moarte, început, sfârșitva fi totuna.A spune ieri, mâineun abuz.A spera – flatus vocis neînțelesde nimeni.Creatorul va avea puțină treabăde-a avut vreodată.Pe sfinți va trebui să-i cauțiprintre câini. Îngerii vor … Citește mai mult

Eugen Jebeleanu – Noaptea Soarelui

de

(Speranțele aleargă cu pumnii strânși la tâmple.Speranțele se-ntreabă din ochi: Ce-o să se-ntâmple?Speranțele ducându-și la buze-un deget palse-ndepărtează..– Taci!..).Ca un pumnal ce sfâșie o piele,un avion alunecă pe cer.Opt și un sfert!Mai mult nici o secundă.Un trăsnet!Deodată, toate ceasurile-au stat,cu limbile-nghețate ca-ntr-o gurăîncremenită.Timpu-a murit.Cine dărâmăcerulși oceanulși-orașul?.O gheară-a scăpăratși-a sfâșiat din creștetpân’ la talpa lui albastrămuiată-n … Citește mai mult