Versuri corectate și adnotate
Dar nici cu ochelarii pe nasNu mai văd visele și e grav.Ca să știu unde-am rămas,Șterg globii ochilor c-un postav.O hemoragie de-ncurcăturiȘi pe plan internațional.Oamenii, tot mai impuri,Se lasă duși, duși de val.Ah, cum mă ustură de la ficat,Ah, cum mă doareAceastă tristă alunecare!Această atmosferă de eșuare,Această lume de nevropați!
Copile,Ai să aluneci în râu!E-un trandafir în adâncȘi-n trandafir un alt râu.Privește acea pasăre! Priveșteacea pasăre galbenă!Mi-au căzut ochii în apă.Doamne,Alunecă! Băiete!Și-n trandafir sunt eu însumi.În apă când s-a pierdutam priceput. Dar nu mai explic.
Alunecare din idee-n lucruri, cădere din cuvinte-n dințiun cer cu frunze care-l scuturi dinverde-n galben scos din minți și cîte zone recise-ncheagă și de necontrolat cu văzulmandibule de cai încep să spargă în dinți, dinstaule de vînt, ovăzul.E tulburată glezna cubrățara dansînd pe tîmpla mea fierbintecăzută-ntr-un străfund de vară pe-o scară ruptă de cuvinte.
Încălcarea este totul, prin toate,Prin natură, timp și spațiu,Pe măsură ce o corabie pe ape-nainta,Călătoria sufletului – nu viața singură,Moarte, multe morți voi cânta.