Alienation

Nichita Stănescu – Ars Poetica

de

Lui Eugen Simion.Tată vitreg sunt poezieişi văr prin alianţăcu steaua polară.Nenorocitul de mineca un plebeuam intrat în aceastăobilă familie,ca un ins din afară,ca un meteoritfără substanţe organice în pântec,edemonstrând nimic,nici că viaţa a venitde altunde,nici că s-a născutla faţa locului.Ah, sunt un vitreg,şi pe deasupra fără de doi.Un străin faţă de unuUn străin de unuUn … Citește mai mult

Marin Sorescu – Sincronizare

de

Totul e perfectPe pânza acestui secolAl cinematografului:Și imaginea noastrăȘi sonorul.Numai că de multe oriNe facem corect apariția,Începem să gesticulăm și să vorbim omenește –Dar nu se aude nimic.Cuvintele ți-au fost expediate pe ecran mai înainte,Sau au fost oprite la vamă.Alteori te pomenești exprimândReplicile interlocutorului,Care nu se potrivesc pe gura ta,Îți vin prea mari ori prea … Citește mai mult

Marcela Benea – O Mână Scrie: Kafka

de

Strigăte – nu sunt de bucurie,Umbre – nu sunt ale zilei,Şoapte – nu sunt de dragoste –Drum îmbrăcat în pericole.Iar când un trecător rătăcit,Îngrijorat, întreabăÎncotro s-o apuce,O mână tremurătoareScrie pe cenuşa trotuarului:KAFKA.

Costel Zăgan – Erezia Lui Făt-Frumos Cu Coarne-n Frunte

de

Ai obosit să lupți cu morile de vântacasă și la serviciupe stradă și la masăîn pat ori pe bicicletătreaz sau scufundat până la brâuîn oceanul oniricsingur sau în grupsingurătatea, poezia și tristețeaîți dau câștig de cauzăDragosteaîn expectativăte ia la miștoUnde vezi tu mori de vântpe foaia asta albăsau te-ai zărghit de totfabulezi ziua-n amiaza mareCe … Citește mai mult

Gellu Naum – Sosirea Poetului pe Marele Aeroport

de

El coborî o scară neatentă. Lumina, aerul îi inundau nervurile insinuându-se în geometria lui de chiparos. Apoi o ușă se deschise. Metalul începuse să țipe. Dar el intră. Imense coridoare de mozaic și sticlă îl pândeau, adulmecându-l. Cu bustul aplecat peste grilaje trecu în șoapte Avertizoarea. Atunci se repeziră vameșii, îi sfâșiară hainele, îi sângerară … Citește mai mult

Giuseppe Ungaretti – Vagabond

de

În niciopartea pământuluinu mă pot aflaacasă.În oricenouclimatîntâlnitmă regăsesctânjindcăodinioarămă obișnuisem dejacu el.Și mă desprind de el mereustrăin.Născându-mărevenit din epoci preatrăite.M-aș bucura de un singurminut de viațăinițială.Caut o țarăinocentă.

Eugenio Montale – Dora Markus – I

de

S-a întâmplat acolo unde punteade lemn iese în larg la Porto Corsiniși oameni rari, aproape nemișcați, scufundăori scot din valuri plase. Cu un semntu arătai pe malul celălaltnevăzută patria ta adevărată.Apoi urmarăm canalul până-n radaorașului, lucioasă de funingineîn lunca unde se scufundao primăvară inertă, fără memorie.Și aici unde-o viață străvechebălțează pământul într-o dulceneliniște de Orient,cuvintele … Citește mai mult

Sorin Cerin – Adevărate Catedrale de Alienări

de

Furtuni de remușcări,fulgeră eternitățile clipelor,ce se aprind în venelecimitirelor de cuvinte,incendiindu-ne speranțele,într-o horă apocalipticăa deznădejdii,din care disperareaîși clădeșteadevărate catedrale de alienări,ale căror icoane de priviri pierdutene sunt servite pe străzile singurătății,mai ales atunci când ne căutăm iubirea,dată dispărutăde la domiciliul non-sensurilor existenței,mai demult decât vremea morții,în brațele căreia ne-am născut.