Versuri corectate și adnotate
Tu nu știi, știi ohCât de mult însemniCât de mult te-am căutat.Tu nu știi, știi ohCă n-am știut nimicPână în clipa când te-am aflat.Orice mi-ai spuneNu am să te lasNici măcar un ceas.Dependența de tineRămân fără glasÎmi spune „Bun rămas!”Am nevoie de aer, de aer, de aerCând nu ești tu, să te respir.Am nevoie de … Citește mai mult
Dau rima-n ritm alert, ca la antrenamentDau iama prin plafon, în apartamentNu-ți iau pâinea de la gură RADETDeși-s difuzat prin calorifer des.Urc mulți munți, ca un telefericDus să ducă lumea să vadă puțin mai susD-asta aud puști blamând vremelnicFaze-n care încă n-au ajuns.Bata-i Dumnezeu, rag să fie atențiCând nu-i lumină nici măcar dintr-un filamentCaut s-aud … Citește mai mult
Tu nu știi, știi ohCât de mult însemniCât de mult te-am căutat.Tu nu știi, știi ohCă n-am știut nimicPână în clipa când te-am aflat.Orice mi-ai spuneNu am să te lasNici măcar un ceas.Dependența de tineRămân fără glasÎmi spune „Bun rămas!”Am nevoie de aer, de aer, de aerCând nu ești tu, să te respir.Am nevoie de … Citește mai mult
Eu sunt soarele tău și fără mineTu nu poți să trăiești.Eu sunt aerul tău și fără mineTu nu poți să trăiești.Eu sunt apa ta și fără mineTu nu poți să trăiești.Eu sunt pâinea ta și fără mineTu nu poți să trăiești.Eu sunt somnul tău și fără mineTu nu poți să trăiești.Eu sunt…
Iar celelalte două, aer, foc,Oriunde-aş fi, te însoţesc hoinar;Sunt gândul meu şi pofta ce-o invoc,Prezent-absente, căci se-ntorc, dispar.Şi-aceste elemente vin plutindSpre tine cu solie de amorŞi când din patru două se desprindÎn moarte mă cufund cuprins de dor;Până când viaţa iar va fi un totCu acei soli ce într-o zi revinŞi vor rosti în grabă, … Citește mai mult
Ca o plagă, aerul.Haosule,înconjoară colinele.Ai făcut-o.O ceață germanică tremură-n aer.
Aerul din preajma ta e nemișcat,Nemișcată marea dincolo de umerii tăcuți.Vulturii lansându-se-n amieziChipul mi-l vor desena în aer.Era freamăt, erau valuri și acumDoar atracția pământului o simt,Cum o simte floarea cu o orăÎnainte de-a-i cădea petalele.
Fetițo, fii prudentă în tot ce spui,Căci vorbești în cuvinte, cuvinte-Căci cuvintele-s făcute din silabeȘi silabele, copila mea, sunt făcute din aer,Și aerul e atât de ușor, aerul e răsuflarea Domnului,aerul e mai ușor decât focul sau negura,mai ușor decât apa sau clarul de lună,mai ușor decât pânza de păianjen sub lună,mai ușor decât floarea … Citește mai mult
Respir,Și aerul în pieptul meuA devenit știință, iubire, bucurie,Profundă bucurieCe nu mi se aratăDecât ca simpatieDe-a pururi necurmată– Atât de simplă este –Pentru a clipelor solemnă perindare.Respir în ritmul lorÎmbrățișând o parteDin marea claritate necuprinsă.Trăiești, trăiești, răpești – în tempo-ul vieții– Întreaga lume pe aripi de vânt,Acest preexistent – cum oare –DincoloCare-și înalță pe podișul … Citește mai mult
Ambiguu râs îți tăia guraspre a-mi da suferință deplină,un ecou de mature angoasereînverzea pentru a atinge carneacu semne obscure de bucurie.Se auzeau cum trec anotimpuri de aer,nuditatea unor dimineți,labile raze izbindu-se.Alt soare, din care a venitaceastă greutate de a-mi vorbi tacit.