actor – Versuri.pro

Daniel Vişan-Dimitriu - Super-Erou

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Sunt mare, sunt aspru, sunt cel mai temut
prin cărţile-n care sunt super-erou.
Priviţi-mă cum între buze mi-ascut
vestitul pumnal ce-mi e armă şi scut,
acolo-n filmările de pe platou.
Sunt ninja în rolul pe care-l repet
în faţa oglinzii, acasă, căci vreau
să-mi zică, prin presă, „actorul complet”,
aşa că privesc nişte filme pe net,
mă simt un războinic deplin şi chiar.. -Au!.
Na, fir-ar să fie, că m-am înţepat!
Şi.. uite că-mi curge şi sânge. Ce fac?
Să-mi pun o batistă, să ţin apăsat,
că, poate, se-opreşte. Mă simt dezarmat.
Un antitetanos? Nu vreau, e.. cu ac.

Daniel Aurelian Radulescu feat Goeteri - Piersic Florin

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Oare ştiţi ce-am avut hărăzit cum destin,
Sfânt popor, aşezat în frumoasă de ţară?
Cel ce face etern anotimp, primăvară!..
Singur el masculinul de floare.. Florin!.
Este visul ascuns de-orice fată, femeie;
Timpul său se consumă-n frumos şi talent!
N-are limite-n ani, veşnic nou, e ardent!..
Îl avem din noroc.. De n-ar fi.. e-o scânteie!.
E bărbatul veciei, Elvis-dac adulat!
E eroul prin sine-al legendei de neam!..
E flăcău Făt-Frumos!.. Sângele-i de-ardelean
E cum vinul de soi, roşu fin şi perlat!.
Pot sta ore întregi să-l ador, să-l ascult
Să-mi recite poeme, de viaţă să-mi spună!
E frumos şi voinic cum e brad din cadână!..
Mă încântă de suflet, de vis, de ocult!.
E o parte din noi, minunatul decor;
Amintirea prezentă de-o altfel de ţară!
E haiducul semeţ dintr-o odinioară..
E-o legendă, un mit.. E un om! E-un actor!.
Este esticul suflet cu minte de vestic,
Filigramul-tezaur ce conferă valoare!
Ne încântă savoarea-i, glas de dulce licoare..
E sublimul, parfumul din pomul de.. Piersic!

Ion Suruceanu - Toamna

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

A mai trecut încă o toamnă
Din viața-mi lungă de actor
O tristă și frumoasă doamnă
Cu flori mă așteaptă la pridvor.
Se cerne frunza ruginită
De pe salcâmi și de pe fagi
Iar eu privesc ca-ntr-o oglindă
În ochii ei atât de dragi.

REFREN
Când frunzele cad de pe tei
Și intră prin geam în odăi,
Tu, toamnă, să nu mai iei
Din brațele-acestei femei
Vom fi mereu împreună
Ca florile într-o cunună
Ca tremurând de mistere,
Pe cer două stele.

Tot zboară timpul în derivă
Și amintirea parcă dă
Alt sens și altă perspectivă
La tot ce-a fost și nu mai e
Și simt că azi orice minută-i
Mai prețioasă decât ieri
Iar doamna tristă și tăcută
Îmi dă tărie și puteri

Daniel Vişan-Dimitriu - Actorul

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Actorul.
Îmi place să simt cum simţeam mai demult,
Emoţii, fiori şi-al iubirii tumult,
E simplu, şi-o fac: închid ochii şi tac,
Sunt eu, sunt la fel, nu pot să mă prefac!.
Eu spun ce gândesc, ce visez, ce doresc,
E greu să m-abţin să nu-ţi spun „Te iubesc!”
Am ochii închişi, dar nu sunt într-un vis,
Tu poţi să m-auzi, sunt real şi deschis,.
Îţi scriu ce-am simţit, unde-am fost, mai apoi,
Mă zbat să scurtez depărtări dintre noi,
Îţi caut surâsul şi-un zâmbet, dar.. of!
Tu te-ai îmbătat c-un poet filozof,.
Începi cu reproşuri, mă cerţi, apoi fugi
Te chinui c-un verb: „a pleca”, să-l conjugi,
Te chem înapoi, în al nostru decor,
Dar tu, furioasă, îmi spui: „Eşti actor!”

Gheorghe Dinica - Sunt Vagabondul Vieții Mele