Tita Barbulescu – Pe Nisipul Mării

Pe nisipul mării
Arde dragostea
De trei luni, fetițo dragă,
Nu mai ești a mea,
Eu te-aș da uitării,
Dar nu pot s-o fac,
De-atunci pe nisipul mării
Te aștept și zac.
Te visez întruna
Cu păr lung și blond,
Mă trezesc în fața mării
Singur, vagabond,
Beau să treacă vremea
Și fumez tăcut,
Nimic nu rămâne, fată,
Ca la început.
Și mi-e dor de tine,
Și mă perpelesc,
Te caut pe plaja mării
Și nu te găsesc,
Nu uita, fetițo,
Ursitoarea ta
Te-a ursit de mică, fată,
Să fii doar a mea.

Refren:
Ochii tăi ca apa mării,
Măi, fetițo, măi,
Nu pot să-i mai dau uitării,
Măi, fetițo, măi,
Părul tău lăsat pe spate,
Măi, fetițo, măi,
Îl visez și zi și noapte,
Măi, fetițo, măi!

Sensul versurilor

Piesa exprimă durerea și nostalgia unui bărbat după o iubire pierdută. El își amintește cu dor de fosta iubită și nu poate trece peste despărțire, căutând-o în amintiri și pe plaja mării.

Lasă un comentariu