E-adevărat, nu e zvon,
C-am ajuns mare patron,
Azi nu mai sunt bișnițar
C-am ajuns milionar.
Hai, colega, să tratăm
Și să ne privatizăm,
Eu n-am frică de nimic
Că mă mai pricep un pic.
Ești frumoasă, dar n-ai bani,
Ochii-ți fug după dolari,
Că dolarii, ah, dolarii
Au înnebunit țiganii.
Hai duminica la târg
Să-ți arăt cum mă descurc,
Ba o gumă, ba un ceas
Și duc oamenii de nas.
Dar cea mai mare povară
E Garda Financiară,
P-ăștia nu-i mai duci deloc
Când te prinde în talcioc
Cu marfa-nvelită-n husă
Tocmai de la turci adusă
Și vândută ilegal
Ca s-ajung milionar.
Sensul versurilor
Piesa descrie, într-un mod satiric, ascensiunea unui bișnițar care ajunge patron, dar se confruntă cu problemele legate de Garda Financiară. Versurile evidențiază dorința de îmbogățire rapidă și metodele folosite pentru a atinge acest scop.