Tu ești virusul meu,
Mi-ai afectat sistema.
De parcă știi ce vreau mereu,
Îmi controlezi dilema.
Nu încerca să riști să ieși,
Că fără tine nu aș funcționa.
Iar apărarea n-ar conta
Dacă eu exist din existența ta.
Tu ești virusul meu, virusul meu,
Ești virusul meu, tu ești virusul meu.
Ești acolo mereu, acolo mereu,
În capul meu, în capul meu.
Te urăsc, dar nu pot să trăiesc,
Nu pot să trăiesc fără tine.
Te urăsc, dar nu pot să trăiesc,
Ești virus, sunt dependentă de tine.
Cât nu încerc să controlez,
Ești în capul meu și mă afectezi,
Mă afectezi.
Nu știu dacă e bine,
Contaminată-s de tine,
Nu mai vreau pe nimeni.
Ești acolo, la suflet,
Tu mă descompui ca notele pe portativ.
Și mă dezbraci de frici, mă virusezi fictiv,
Ești naiv, oricum m-ai captivat definitiv.
Acceptă-mi universul meu,
Defectele ce te atrag,
Vreau să te contaminez și eu.
Tu ești virusul meu, virusul meu,
Ești virusul meu, tu ești virusul meu.
Ești acolo mereu, acolo mereu,
În capul meu, în capul meu.
Te urăsc, dar nu pot să trăiesc,
Nu pot să trăiesc fără tine.
Te urăsc, dar nu pot să trăiesc,
Ești virus, sunt dependentă de tine.
Sensul versurilor
Piesa descrie o relație toxică în care naratorul se simte dependent de o altă persoană, asemănând-o cu un virus. Există un conflict intern între ură și incapacitatea de a trăi fără această persoană, evidențiind o obsesie și o pierdere a controlului.