Afara plouă tare, eu mă duc să mă întâlnesc
Cu Adela, fata care după ea mă prăpădesc
Vântu-bate ca nebunu’, ploaia udă pan’ la slip
Eu îl scot să nu mi-l ude, ea nu vrea cu nici un chip.
Refren:
Mă roagă Adela
Să deschid umbrela..
Mă roagă Adela..
Mă roagă Adela
Să deschid umbrela..
Mă roagă Adela..
Mă roagă Adela
Să deschid umbrela..
Mă roagă Adela
Să deschid umbrela..
Și mă roagă Adela
Să deschid umbrela..
(De unde vrei, Adela
Dacă nu mi-am luat umbrela?).
Când soarele pârlește mai rău ca la Vadu??
Cu Adela stau la plajă pe jumătate dezbrăcat
Aș da țoale de pe mine ca să nu mă opăresc
Când rămân numa’ cu slipu’ ea mă roagă să m-opresc.
Refren:..
Eu mi-s fată liniștită, nu mă dau așa de brusc
Ca o floare permanentă, niciodată nu mă usc
Mi-aș dori ca toată viața s-o petrecem uite-așa
Tu să ai mereu umbrela, eu să mă bag pe sub ea.
Refren:.
Sensul versurilor
Piesa descrie, intr-un mod umoristic, interactiunile dintre un băiat și o fată pe nume Adela, în diverse situații meteorologice. Refrenul repetitiv subliniază insistența Adelei ca băiatul să folosească umbrela, creând un efect comic.