Mă tot gândesc cum să fac
Să mut cârciuma din sat
Peste-o apă fără pod
Cu crâșmăriță cu tot
Să scot via din pământ
Să tai prunii toți la rând
Să-mi țin bărbatu acasă
Cu apă rece pe masă.
Ref:
Ți-oi săpa măi bărbățele
În curte patru cișmele
Să bei apă cât ai vrea
Să vezi dacă zic ceva
BIS.
Cade gardu și se strică
Numai sunt bani de-o ulucă
Se duc pe rând leu cu leu
La cârciumă tot mereu
Toată munca mea și a ta
E la crâșmă pe tejghea
Vine iarna și n-avem
În curtea noastră un lemn.
Ref BIS.
Fir-ar ea alimănită
Crâșmăriță afurisită
De cârciumă te-ar lega
Te-ar muta cu tot cu pat măi
Dar am să-ți vin eu de hac
Om de casă tot te fac
Că degeaba nu mi-a dat
Dumnezeu coastă de drac.
Ref BIS
Sensul versurilor
O femeie își exprimă frustrarea față de faptul că soțul ei își petrece tot timpul și banii la cârciumă. Ea plănuiește să-l aducă înapoi acasă, departe de influența negativă a cârciumii și a crâșmăriței.