Cine mă aude cântând
Crede că n-am nici un gând, mai
Cine mă aude cântând
Crede că n-am nici un gând, mai
Dar eu gânduri am destule,
Nu am cui să i le spun, mai
Dar eu gânduri am destule,
Nu am cui să i le spun, mai
I-aș spune la un vecin,
Până seara satul-i plin, mai
I-aș spune la un vecin
Până seara satul-i plin, mai
I-aș spune la o vecină
Până seara lumea-i plină
I-aș spune la o vecină
Până seara lumea-i plină
I-aș spune măicuței mele
Dar și ea-i plină de jale
I-aș spune măicuței mele
Dar și ea-i plină de jale
De jale și de amar
Ca Prutul din mal în mal
De jale și de amar
Ca Prutul din mal în mal, mai
Sensul versurilor
Piesa exprimă sentimentul de singurătate și lipsa unei persoane căreia să-i împărtășești gândurile. Cântărețul simte o tristețe profundă, comparabilă cu revărsarea Prutului, și realizează că nici măcar mama sa nu-l poate ajuta, fiind și ea copleșită de jale.