Scuză-mă, dar te numesc amore
Nu știu să spun nimic în plus
Scuză-mă că ți-am dat un nume
Spun numai că ești tu.
Redesenez destinul meu
Și colorez dorința înăuntrul ochilor mei
Mie nu-mi mai este frig acum
Pentru că am învățat să plâng
Și nu-mi mai este frică
Când simt că renasc
Ma repun acum în joc
Las să alerge inima mea
Pierdută pentru tine.
Nu e prea târziu,
În buzunar, acum am libertatea
O poți scoate afară când vrei.
O viață de rescris
Înăuntrul unei inimi ce are 1000 de pagini
Voi răsfoi poeziile ce vorbesc despre noi
De o dragoste fără vârstă
Scuză-mă, te chem amore
Și nu pot să spun nimic mai mult
Scuză-mă că nu pot avea
Vârsta ta de-acum
Dar conserv acel instinct
Pentru a zbura ca un vultur în libertate
Dragostea nu e un pact, nu are limite
Și curge deja în inimile noastre.
O viață de rescris în inima ta
Care are 1000 de pagini
Voi vorbi de o dragoste
Ce trece dincolo de distanțe
Și nu se oprește niciodată!
Și nu se oprește niciodată!
O viață de rescris în inima ta
Care are 1000 de pagini
Voi răsfoi poeziile ce vorbesc de noi
De o dragoste fără vârstă.
Scuză-mă, dar te numesc amore
Nu știu să zic nimic mai mult
Scuză-mă că ți-am dat un nume
Acum mă poți numi și… tu!
Sensul versurilor
Piesa exprimă o dragoste profundă și sinceră, în ciuda diferențelor sau a obstacolelor. Vorbitorul își cere scuze pentru intensitatea sentimentelor sale, dar își declară afecțiunea fără rezerve, văzând dragostea ca pe o forță eliberatoare și eternă.