Pun mâna pe tricolor și peste răni care mă dor
Ștefan Bănică Senior, golan major și n-o să mor
Cât timp o să răsune-a strada
Pentru cine se-ntreabă, asta-i zgomotul unei intersecții pline din Balta Albă
S-aud toate astea din cauză că e tare filmu’
Mulți nu ne-nțeleg și dau din cap că doare tare ritmu’
Da-mi țuică fiartă cu vișinată de la distileria grea
Pentru brigada mea veche care încă mai bea
Asta e alt gen de film, care-a luat foc
Asta nu-i fițu’, e alt golan de la bloc
Cu alți golani de la alt bloc și de pe-altele străzi la un loc
La pipa păcii se-adună cu filmu’ din greenu’ care-a luat foc
Fumăm iarba de parcă n-am mai fumat niciodată
Și n-o să mai avem ocazia altă dată de fiecare dată sau de parcă
Știm, că n-o să putem să fumăm asta pe lumea ailaltă
De-asta de fiecare dată o ardem de parcă n-o s-o mai fumăm vreodată
E dedica și pentru orice vecină și babă beată de pe stradă
Că știi cum e, fiecare cu ce-i cântă-n cap, dragă
Deci încă o dată scoate boxele pe geam și dă tare
Sunt 2 străzi, tramvaie murdare și aceeași piesă-n difuzoare.
Ref. x2.
Răsună strada mea pe beat, mulți vecini nu-nțeleg ce zic
Căci am zâmbit când ne-a fost greu și-am zis mereu că nu-i nimic
Și după toate care-au fost știi că vine și timp frumos
C-așa e scris pentru că așa a fost.
Am filmul meu care rupe capete și difuzoare
Face să dea din cur gagici în țâțe goale
Uneori am filme comerciale care
Te uimesc prin cadrele strălucitoare… oare
Am filme de groază, am filme de stradă
Am filme pe care nimeni altcineva nu vrea să le vadă
Sunt nominalizat la Cannes în fiecare an
Cu filmele mele realizate în Balta Albă-Salajan
Am music hall-uri, în ultimele haluri
Rimele mele fac întotdeauna la știri valuri
Ascult ritmul străzii, fac coloana sonoră ușor
Trăiesc filmul străzii, n-am nevoie de aripi să zbor
Nu-i vorba de flow, e vorba de nou
De noul eu care-i la fel de greu, așa a fost mereu
Scriu scenarii de parcă nu o să mai scriu vreodată
La vita e bella într-un parculeț din Balta Albă.
Ref. x2.
Răsună strada mea pe beat, mulți vecini nu-nțeleg ce zic
Căci am zâmbit când a fost greu și-am zis mereu că nu-i nimic
Și după toate care-au fost știi că vine și timp frumos
C-așa e scris pentru că așa a fost
Sensul versurilor
Piesa este o odă adusă vieții de stradă, cu bune și cu rele, din cartierul Balta Albă. Artistul își amintește de greutățile trecutului, dar și de momentele frumoase, celebrând spiritul de comunitate și speranța într-un viitor mai bun.