Zgomotul… Zgomotul unei intersecții… Rebreanu, cu… cu… Grigorescu…
[Nimeni altu’]
Cu mâna pe tricolor și peste răni care mă dor
Că Ștefan Bănică senior, golan major și n-o să mor
Cât timp o să răsune-a strada… Pentru cine se întreabă,
Asta e zgomotul unei intersecții pline din Balta Albă.
Sau toate astea din cauză că e tare filmu’
Mulți nu ne înțeleg și dau din cap că doar e tare ritmul
Da-mi țuică fiartă cu vișinată de la distileria grea
Pentru brigada mea veche care încă mai bea… Bhreeahh
Asta e alt gen de filtru care a luat foc,
Asta nu-i fitu’, e alt golan de la bloc,
Cu alți golani de la alt bloc și de pe ambele străzi al’ un loc
La pipa păcii se adună cu filmu’ din greenul care a luat foc
Fumăm iarba de parcă, n-am mai fumat niciodată
Și n-o să mai avem ocazia altădată de fiecare dată
Sau de parcă știm că n-o să putem să fumăm asta pe lumea ailaltă
De-asta de fiecare dată o ardem de parcă n-o să mai fumăm vreodată
Da’ e dedicată și pentru orice vecină și babă beată de pe stradă
Că știi cum e fiecare cu ce cântă-n cap, dragă,
Deci încă o dată scoate boxele pe geam și dă tare!!
Sunt două străzi, tramvaie murdare și aceeași piesă în difuzoare.
[REFREN]X2 Nimeni Altu’
Răsună strada mea pe beat, mulți vecini înțeleg ce zic
Căci am zâmbit când ne-a fost greu și-am zis mereu că nu-i nimic
Și după toate care-au fost știi că vine și timp frumos
Că așa e scris pentru că așa a fost.
[Tudor Sișu]
Am filmu’ meu care rupe capete și difuzoare
Face să dea din cur gagici în țâțe goale
Uneori am filme comerciale care
Te uimesc prin cadrele strălucitoare, oare?
Am filme de groază, am filme de stradă
Am filme pe care nimeni altcineva nu vrea să le vadă
Sunt nominalizat la Cannes în fiecare an
Cu filmele mele realizate în Balta Albă-Salajan
Am muzicaluri în ultimele haluri
Filmele mele fac întotdeauna la știri valuri
Ascult ritmul străzii, fac coloana sonoră ușor
Trăiesc filmul străzii, n-am nevoie de aripi să zbor
Nu-i vorba de flow, e vorba de nou, de noul leu
Care-i la fel de greu, așa a fost mereu
Scriu scenarii de parcă nu o să mai scriu vreodată
La vita e bella într-un părculeț din Balta Albă.
[REFREN]X2 Nimeni Altu’
Răsună strada mea pe beat, mulți vecini înțeleg ce zic
Căci am zâmbit când mi-a fost greu și-am zis mereu că nu-i nimic
Și după toate care-au fost știi că vine și timp frumos
Că așa e scris pentru că așa a fost
Sensul versurilor
Piesa descrie viața de zi cu zi din cartierul Balta Albă, cu bune și cu rele. Este un omagiu adus comunității și spiritului de reziliență al oamenilor.