Știu că doare foarte tare că nu-l mai găsești
Pe băiatul care-o viață-ntreag-ai zis că îl iubești
Știu că lacrimile încă se îndreaptă spre pământ
Și primele lui vorbe îți răsună-n gând
Te doare foarte tare pentru că el e departe
Și nu îți mai răspunde la apeluri când se face noapte
Și încă te mai gândești cum să-l aduci înapoi
Că nu poți de suferință fiindcă nu mai sunteți doi
Îți aduci aminte cum era-ntr-o vreme
Când aveai pe cap o grămadă de probleme
Și sperai că el te va scăpa de ele
Și-ți spunea în șoaptă: „Iubire, nu te teme!
Eu sunt lângă tine și voi fi mereu
Să te liniștesc când îți va fi mai greu
Știi că niciodată n-am să uit de tine
Și că ești inimioara care bate-n mine”
În nopțile senine vă uitați la stele
În clipele frumoase vă rugați la ele
În zilele cu soare stăteați pe afară
Iar în zilele ploioase stăteați la o scară
Vă țineți în brațe și vă sărutați cu foc
Era gestul care vă mai aducea noroc
Iar de restul lumii ați uitat complet
Vă aveați unul pe altul și era perfect
Erau două inimi legate care într-una băteau
Sau poate erau cearșafurile care fierbeau
Dar o singură greșeală te-a dus la disperare
Că ai pierdut băiatul pentru care inima te doare
Și spun asta-n lacrimat pentru că știu ce simți
Am trecut și eu prin asta strângând mereu din dinți
Dar am știut că va veni până la urmă o zi
În care voi uita și voi putea zâmbi
Și știi? Eu sunt cel care te-ar putea ajuta
Sau poate-am reușit și te-am ajutat deja
Poate toate aceste versuri ți-au intrat în cap
Și ai reușit să uiți ce ai vrut să fii uitat
Sensul versurilor
Piesa vorbește despre durerea unei despărțiri și procesul de vindecare. Oferă consolare și speranță, amintind că, deși durerea este intensă, există posibilitatea de a depăși momentul și de a zâmbi din nou.