Am regretat, regretam și vom regreta mereu
Fără tine, frățioare, ne este mai greu
Viața nu mai strălucește cum făcea odată
Și aș da orice ca să te-ntorci acasă.
Îmi pare rău, frate, pentru ce ți s-a-ntâmplat
Ai trecut prin viață ca un erou adevărat
Ai luptat până la capăt și n-ai privit în jos
Știu că viața nu ți-a fost întotdeauna roz
Ai îndurat destul, dar acum te-ai dus
Încă mai țin minte tot ce tu ai spus
Înainte de-a te stinge și-a urca acolo sus
Vei fi mereu cu noi, chiar dacă-i apus.
Am regretat, regretam și vom regreta mereu
Fără tine, frățioare, ne este mai greu
Viața nu mai strălucește cum făcea odată
Și aș da orice ca să te-ntorci acasă.
Ai zis că niciodată nu vei dispărea
Și că niciodată nu ne vei uita
Sentimentul-i reciproc oricât de tare doare
Atunci când mă gândesc la tine, văd raze de soare
Care m-ancălzesc și-mi reamintesc
Când mi-ai spus odată: „Frate, te iubesc!
Să nu te schimbi, orice s-ar întâmpla
Promite-mi, frate, acum că nu te vei schimba!”
Nu-ți face griji, voi rămâne un borfaș
Cum ai fost și tu în acest oraș
Voi continua să trăiesc mereu la fel de bine
Și mă voi gândi în fiecare zi la tine.
Am regretat, regretam și vom regreta mereu
Fără tine, frățioare, ne este mai greu
Viața nu mai strălucește cum făcea odată
Și aș da orice ca să te-ntorci acasă
Sensul versurilor
Piesa este un omagiu adus unui frate decedat. Vorbitorul își exprimă regretul, dorul și promisiunea de a-și aminti mereu de el, păstrând vie amintirea acestuia.