„Lele, floricica mea!” –
Așa neica m-alinta
Pe vremea când mă iubea
Toată ziua îmi cânta:
„Mândro, garofița mea,
Tot în brațe te-aș ține!
Of, dor, luna-i sus
Mândro, nu-mi dai un răspuns!..”
Foaie verde matostat
Cu frumosul m-am luat;
Acum, eu îi cânt prin casă
Dar el doarme și nu-i pasă..
Of, dor, luna-i sus
Neica doarme somnul dus
Soarele a răsărit
Și el tot nu s-a trezit!.
„- Mamă, lumea e la lucru
Și el doarme ca butucu’!”
„- Lele, tu ți l-ai luat,
Ai zis că-i frumos și-nalt,
Nu l-ai vrut pe Ionel,
Ai zis că-i mai urâțel,
Dar la muncă și la joc
Toate le făcea cu foc!
Lele, ți-ai ales frumosul
Acum stai cu somnorosul
Și să nu te mai jelești,
Stai cu el să-l dădăcești!”
Sensul versurilor
Cântecul exprimă dezamăgirea unei femei care și-a ales un bărbat doar pentru aspectul său fizic, ignorând alte calități importante. Acum, ea regretă alegerea făcută, deoarece bărbatul este leneș și nu o ajută, spre deosebire de alt pretendent pe care l-a refuzat.