Vino, bade, serile,
Bade, bădișorul meu,
N-asculta mustrările,
Bade, bădișorul meu,
N-asculta mustrările,
Bade, bădișorul meu,
Și-ți uita cărările,
Să vii, bade, pe-nserat,
Bade, bădișorul meu,
Când vecinii s-or culcat,
Bade, bădișorul meu.
Să nu vii așa devreme,
Bade, bădișorul meu,
Când vecinii taie lemne,
Bade, bădișorul meu,
Vecinele strâng surcele,
Bade, bădișorul meu,
Și ne-or scoate vorbe rele,
Bade, bădișorul meu,
Vină, bade-ncetișor,
Bade, bădișorul meu,
Fără urmă de picior,
Bade, bădișorul meu.
Vină, bade, prin ogradă,
Bade, bădișorul meu,
Cărarea să nu se bată,
Bade, bădișorul meu,
Vin’ pe poarta din rogoz,
Bade, bădișorul meu,
Că țâțâna-i din pai gros,
Bade, bădișorul meu,
Și clespu-i mai ciotoros,
Bade, bădișorul meu,
Când pui mâna pică jos,
Bade, bădișorul meu.
Spune-mi, bade, dacă poți,
Bade, bădișorul meu,
Nu sta noaptea pe la porți,
Bade, bădișorul meu,
Că te-a face lumea hoț,
Bade, bădișorul meu,
Și te-or lătra câinii toți,
Bade, bădișorul meu.
– Eu nu-s hoț de buzunare,
Mândră, mândrulița mea,
Eu sunt hoț de fete mari,
Mândră, mândrulița mea,
Zău, că te-aș fura și mâine,
Mândră, mândrulița mea,
Cu căruță să nu sune,
Mândră, mândrulița mea.
Sensul versurilor
O fată își cheamă iubitul să vină pe furiș, ferindu-se de ochii lumii. Băiatul, la rândul său, glumește spunând că el nu fură bani, ci fete.