Aseară în bătătură
Îmi cerea bădița gură,
Ionele, nu-ți dau gură,
N-o să-ți treacă de arsură,
Gura mea e fermecată
N-o dau, bade, niciodată,
Măi Ioane, Ionaș,
Of, măi Ioane,
Nici gura, nici mijlocelul
Că-i subțire ca inelul,
Măi Ioane, Ionaș!.
Măi băiete lat în spete,
Știu că de gură ți-e sete,
Ia-ți, băiete, din fântână
Apă proaspătă și bună,
Iar de-ți arde de-o guriță
Nu bea apă din cofiță,
Măi Ioane, Ionaș,
Of, măi Ioane,
Măi băiete strâns în bete,
Cere apă altei fete,
Măi Ioane, Ionaș!.
Eu ți-aș da, bade, gurița,
De nu m-ar vedea măicuța,
Eu ți-aș da, bade, gurița,
De nu m-ar vedea măicuța,
Ți-aș da apă de izvor
Să te lecuiesc de dor,
Măi Ioane, Ionaș,
Of, măi Ioane,
Apă scoasă din fântână
Ca inima ta de bună,
Măi Ioane, Ionaș!
Sensul versurilor
O fată refuză avansurile unui băiat, Ioan, într-un mod jucăuș. Ea îi spune că nu-i poate da un sărut, dar ar face-o dacă nu ar fi supravegheată, oferindu-i în schimb apă proaspătă.