Hai, bărbate, la prășit,
Bărbățelul meu!
Nevastă, m-am îmbolnăvit,
Nevestica mea!
Măi, bărbate, sapa șede.
Sară-i ochii cui o vede.
Hai, bărbate, la băut!
Fugi ‘nainte că te-ajung!
Am bărbatul de-nțeles,
Bărbățelul meu,
Nu mă sfădesc cât trăiesc,
Bărbățelul meu,
De nu-i zic de holercuță-s
Cea mai bună nevăstuță,
Și mă ia cu binișorul
Până bea tot șipușorul.
Holercuță de secară,
Bărbățelul meu,
N-o băut de-alaltăseară,
Bărbățelul meu,
Holercuță cu chiperi,
N-o băut de-alaltăieri,
L-o văzut pe altul bând
Și-o trecut și-al meu la rând.
Toată lumea-mi zice-n sat,
Vai de mine, vai,
Să-mi fac bărbatul lăsat,
Vai de mine, vai,
Să-mi fac bărbatul lăsat
Că-i frumos, dar umblă beat,
Dar eu casa mi-oi ținea
Și-oi plăti pe unde bea!
Sensul versurilor
O femeie cântă despre soțul ei care preferă băutura muncii câmpului. Ea acceptă situația cu umor și este dispusă să suporte cheltuielile soțului pentru a menține pacea în căsnicie.