Ștefan Iordache:
Mă-ascundeam de toți prin colțuri de taverne,
Și-n decor n-am fost decât o umbră,
Am crezut cândva că viața-i frunză-n vânt
Rătăcind și căzând la pământ.
Totuși singur printre oameni, nu am fost nicicând,
Însă am aflat-o prea târziu, pentru mine,
Tu găsește-ți drumul și urmează-ți visul
Nimeni nu-i singur pe pământ…
Petruța:
Cum să știu?!! Când n-am pe nimeni lângă mine,
Care sunt cărări înșelătoare???
Și ce val mă ia și-apoi spre care țarm, Nestiut mă va duce la mal??!!..
Și mă simt un suflet singur.. singur pe pământ,
Nu există lume-n loc să spun.. sunt Acasă.
Rătăcesc prin viață. rătăcesc prin ceață
Și încă nu știu cine sunt..
Ștefan Iordache:
Să privești de-alung în ochii mei atentă
Ca să vezi ce-nseamnă renunțarea,
Am pierdut prea mult.. Ascultă-mă ce spun
Mai târziu pentru tine.. acum.
Ștefan Iordache și Petruța:
Nu ești singură printre oameni, dacă mai păstrezi,
Într-un colț de suflet doar un vis. o speranță..
Nu te pierde-n noapte. vei afla iubirea
Mult mai aproape decât crezi..
Ștefan Iordache:
Nu te pierde-n noapte. vei afla iubirea
Mult mai aproape decât crezi
Sensul versurilor
Piesa explorează sentimentul de singurătate și pierdere, dar oferă și un mesaj de speranță. Îndeamnă la găsirea drumului propriu și la păstrarea visurilor, amintind că iubirea și conexiunea pot fi mai aproape decât se crede.