Stefan Enasel Romascanul – În Trăistuța Mea Eu Port

1. bis Prin codri mari de fagi,
Vă aduc, oameni dragi,
Cântece de joc și dor,
Vouă tuturor.
Refren: bis În trăistuța mea eu port,
Lumi peste tot,
Cântecul cu straiele
Și dorurile.
2. bis Când în lume am plecat,
Eu copil sărac,
Mama cântecul mi l-a dat
Și m-a închinat.
3. bis Cântecul izvorului,
Focul dorului,
În doine eu mi l-am pus,
Am cântat și-am plâns.
4. bis Sufletul în palmă vi-l pun
Și vă cânt acum,
De la inimă cu dor
Vouă tuturor.
Refren: În trăistuța mereu port,
Lumi peste tot,
Cântecul cu straiele
Și dorurile
Că sunt neam de-a lui Ștefan
Pui de moldovean,
Voi bine știu să fac,
Când petrec cu drag.

Sensul versurilor

Cântecul este o declarație de apartenență și dragoste față de patrie și tradiții. Vorbitorul poartă cu sine, metaforic, lumea și dorurile neamului său, exprimând legătura profundă cu originile și cu moștenirea culturală.

Lasă un comentariu