Stefan Banica JR. – Durli-Durli-Da

Aveam un băiat care stă la noi în bloc
Toată lumea îl știa că nu-i cuminte deloc
Când geamuri le spărgea și trăgea cu praștia
Pe-un moș ciufut și mic tot mereu îl nimerea
Doar bunicii lui îl credeau un îngeraș
Toate poftele-i făceau băiețelului poznaș
Bani de buzunar toată ziua îi dădeau
Și sorbindu-l din priviri uite-așa îl alintau.
Durli-durli-da
Îl striga bunica-sa

Durli-durli-du
Îl striga bunicu-său
Durli-durli-da
Pupă-o pe mamaia ta.
La școală se ducea doar o zi pe săptămână
Avea lipită în penar poza profei de română
Colegul lui de bancă îi șoptea ca-ntre golani
Să vezi ce-i fac lu’ asta – peste 20 de ani
Acasă se dădea mai tot timpul obosit
Nu s-a deranjat vreodată să ridice vreun chibrit
Părinții aveau grijă să nu fie supărat
Și îi cumpărau de toate sărăcuțului băiat.
Durli-durli-da
Îl striga și maică-sa
Durli-durli-du
Îl striga și taică-su
Durli-durli-da
Ești băiatul lui mama.
Anii au trecut iar acum e inginer
Doar cu un costum de aere și-o cravată-n
șifonier
Are o nevastă guralivă și-un băiat
Care-l cicalesc într-una când e foarte ocupat.
Durli-durli-da
Îl striga nevastă-sa
Durli-durli-du
Îl striga băiatu-său
Durli-durli-da
Da-ne toată leafa ta.
Durli-durli-da
Îl striga nevastă-sa
Adică durli-durli-du
Îl striga băiatu-său
Durli-durli-da
Da-ne toată leafa ta.
Din nou durli-durli-da
Da-ne toată leafa ta.
Adică durli-durli-da
Da-ne toată leafa ta

Sensul versurilor

Piesa descrie evoluția unui băiat răsfățat din copilărie până la viața de adult, unde este copleșit de responsabilitățile familiale. Refrenul repetitiv subliniază presiunea financiară constantă resimțită de adult.

Lasă un comentariu