Hai coșar, coșar
Prin oraș hoinar, hoinar
L-a văzut un om într-un car
Și s-a luminat
Hai coșar, coșar
Prin oraș hoinar, hoinar
El dă omului vise noi
Oricând și oricui.
Ți-a ieșit coșar în drum
Și-ți închipui că de acum
Griji, nevoi, necaz, durere
Se vor duce ca un fum
Când pe stradă îl întâlnești
Mulțumit ai să zâmbești
Fiindcă omului îi place
Ca să creadă în povești.
Când la ușă îți bate cioc, cioc, cioc
Poți să spui că ți-a adus noroc
Ți-a ieșit coșar în drum
Și-ți închipui că de acum
Griji, nevoi, necaz, durere
Se vor duce ca un fum.
Nu te întrista
Că te minte dragostea
Și că-n orice loc
N-ai noroc
Nu te întrista
Uite pe trotuar
Uite trece un coșar
Doar de l-ai privit
Poți să spui „Voi fi fericit!”
Ți-a ieșit coșar în drum
Și-ți închipui că de acum
Griji, nevoi, necaz, durere
Se vor duce ca un fum
Când pe stradă îl întâlnești
Mulțumit ai să zâmbești
Fiindcă omului îi place
Ca să creadă în povești.
Când la ușă îți bate cioc, cioc, cioc
Poți să spui că ți-a adus noroc
Ți-a ieșit coșar în drum
Și-ți închipui că de acum
Griji, nevoi, necaz, durere
Se vor duce ca un fum.
Coșaru’, coșaru’
Sensul versurilor
Piesa vorbește despre credința populară că întâlnirea cu un coșar aduce noroc. Sugerează că, în ciuda problemelor și a dezamăgirilor, simpla apariție a unui coșar poate aduce speranță și optimism.