Am înțeles deja, oricum
O să încerc să-mi văd de drum
Acum, știu că vrei să pleci
Să nu mai ceri iubire, că tu, din nou, nu-nțelegi.
Aș vrea să pot să te mint
Că nu te-am iubit sau că nu simt nimic
Dar privirea ta
Parchează mereu noaptea în inima mea.
Aștept să te trezești
Să-nveți cum să iubești
Și atunci să-ți amintești
Că știi unde să mă găsești.
Ai parcat în viața mea
Chiar dacă scria ocupat
Te-ai mutat în inima mea
Chiar dacă nu te-am invitat.
Dar, într-o zi, ai împachetat
Visele, povestea noastră… și-ai plecat
Ai parcat în inima mea
Chiar dacă deja scria ocupat
Scria ocupat.
Îmi amintesc, la început
Ai apărut și ai parcat
Fix în inima mea
Deși scria ocupat.
În mintea mea te-ai mutat
Nici măcar n-ai întrebat
Și până m-am adunat
Ai plecat.
Și trece timpul, dar nu e simplu
Și pare nebunesc, dar aștept anotimpul
În care te-am avut aproape mereu
Că, poate, anul ăsta nu te mai porți ca-n liceu.
Aștept să te trezești
Să-nveți cum să iubești
Și atunci să-ți amintești
Că știi unde să mă găsești.
Ai parcat în viața mea
Chiar dacă scria ocupat
Te-ai mutat în inima mea
Chiar dacă nu te-am invitat.
Dar, într-o zi, ai împachetat
Visele, povestea noastră… și-ai plecat
Ai parcat în inima mea
Chiar dacă deja scria ocupat.
Ai parcat în viața mea
Te-ai mutat în inima mea.
Ai parcat în viața mea
Chiar dacă scria ocupat
Te-ai mutat în inima mea
Chiar dacă nu te-am invitat.
Dar, într-o zi, ai împachetat
Visele, povestea noastră… și-ai plecat
Ai parcat în inima mea
Chiar dacă deja scria ocupat
Scria ocupat
Sensul versurilor
Piesa descrie sentimentele unei persoane după o despărțire neașteptată. Persoana respectivă își amintește de momentul în care partenerul a intrat în viața sa, chiar dacă nu era momentul potrivit, și de durerea provocată de plecarea acestuia.