Hai să vorbim, inimă, n-am mai vorbit de mult
Ce s-a întâmplat cu tine, pe ce stradă te-ai pierdut?
Știu că te-a durut și printre câte-ai trecut
Dar când ai înnebunit, aproape că m-ai omorât
N-am știut să aleg, iar tu mă puneai să aleg
Până când am amețit pentru că mă învârteam în cerc
Încerc acum să văd ce dracu’ e cu tine
Nu mai vorbești cu mine de câțiva ani de zile
Ce s-a întâmplat? Unde ai plecat?
Eu credeam că rămânem împreună. Ce c***!
Unde te-ai băgat? Ascuns în întuneric eu rămân
Eu rămân nemernic, mintea mea a început să piardă
Ușor, ușor mă pierd și eu, cu toate că am înțeles
C-ar trebui să înțeleg totul din mers
Pentru că n-am timp să mă opresc, degeaba mă opresc
Oricum nu învăț nimic dacă mai golesc
Vreau să admir peisajul, care p***a mea e treaba?
Eu nu vreau să merg aiurea, eu nu vreau să stau degeaba
Vreau să continui viața, tu-mi spui că e prea devreme
Eu vreau s-o iau din timp, în p***a mea, cât mai am vreme
Pentru că tot ce vine, vine de la sine
Multe lucruri nu mai merg, nu mai merg așa de bine
Poate că am înțeles că stau pe loc, în p***a mea
Nu mă gândesc la altceva, mă gândesc la viața mea
Pentru că am cules cam multe până acum
Și de-o bucată de vreme, în p***a mea, parcă devin nebun
Vorbesc cu inima, de parcă asta ar putea vorbi cu mine
De atâția ani de zile dă cu pumnii în piept
Și nu cred că înțeleg, de fapt nu cred că accept
Orice c***t mă îndrept, altă lume
Nu mai vreau nimic, nu cred ceea ce cred
Alții despre mine, mi se rupe fix în p***a
Ce crezi tu, bai? Fine!
Pentru că am trecut prin destule până acum
Mulți spun că sunt nebun doar că sunt bun
La ceea ce fac niciodată nu mă retrag
Și dacă mă retrag, o fac cu stil
În p***a mea, nu tac!
Sensul versurilor
Piesa exprimă o luptă interioară și o frustrare față de stagnarea în viață. Artistul reflectă asupra obstacolelor întâmpinate și își exprimă dorința de a depăși aceste momente dificile, refuzând să tacă sau să se retragă.