Strofa 1.
Eu ți-am adus trandafiri și nu am înțeles
Că tu umbli desculță și spini te rănesc.
Eu spirit cald îmi stă în fire să iubesc
Că sufletele noastre doar cu asta se hrănesc.
Avem orgoliu și e ceva firesc
Dar trandafirii odată morți nu se mai înroșesc
Unele sentimente ori cât de mult am vrea
Nu există cuvinte să le pot argumenta.
Ca un spirit care nu-și găsește trupu’
Încontinuu mă gândesc la același lucru
Am sperat că tu ești diferită între
Tipele pentru care-am deschis sufletu’ să intre.
Din doi doar unu plânge
Sau nu plânge niciunu’ că la amândoi le-ajunge
Și e ciudat, nicicum nu îmi găsesc locu’
Dau vina pe stele zic că e norocu’.
Refren.
Orgoliul face dragostea să fie oarbă
Când noi am transformat iubirea într-o armă
Orgoliul face dragostea să fie oarbă
Când eu am transformat iubirea într-o armă
Orgoliul face dragostea să fie oarbă
Când tu ai transformat iubirea într-o armă
Orgoliul face dragostea să fie oarbă
Am transformat iubirea într-o dramă.
Strofa 2.
Și jur că mie ciudat să bat la uși închise
Când sunt sigur că destinele noastre deja sunt scrise
Și îmi las sufletu’ purtat de vânt aiurea
Mai bine să fac ce vreau eu decât ce vrea lumea.
Că instinctiv am mers de mic și câteodată
Am înțeles că viața e ca marea agitată
Înainte să mă învețe cum fac nod la ghete
Mama m-a-nvățat că trebuie să am grijă la fete.
Astea vin și pleacă, ca trenu’ în gară
Astăzi te ridică, mâine te coboară
Azi îți dau putere, mâine te fac mic
Astăzi jumătate mâine doar amic.
Și știi ce zic, că ți-ai luat-o și tu în barbă
Orgoliu face dragostea să fie oarbă
În lupta dintre rău și bine cine o să piardă?
Am transformat iubirea într-o armă
Sensul versurilor
Piesa descrie o relație toxică distrusă de orgoliu, unde iubirea se transformă într-o armă și o dramă. Ambii parteneri sunt vinovați de această transformare, iar rezultatul este durere și dezamăgire.