Speedy Feat. Beto – Noaptea În Cartier…
Era o seară cu cerul întunecat,
Mi-am făcut bagajele, am închis ușa și am plecat.
Am vrut să cunosc cât mai multe despre cartier,
Cuvântul ăsta mă face să mă simt un înger.
Noaptea… În Cartier…
Lupii strigă tare și mă fac să zbier.
Vad o umbră, ochii parcă îi aveam plini de venin,
Poate era umbra unui demon, trebuia să știm.
Noaptea… În Cartier
Cerul e întunecat și mă face să sper.
După colțuri de bloc sau casă,
Vad pustani care se droghează.
Era miezul nopții, ceasul bătea intens,
Sunetul acela mă facea să visez,
Nu eram în largul meu,
Nu eram așa mereu.
Simțeam că în acel moment prindeam viață
Și că vocea cartierului îmi dădea o povată.
Îmi spunea încet și clar:
„-Du-te acasă, nu mai sta aici,
Fugi repede și nu mai sta să-mi explici!”
Simțeam amețeli și nu știam ce-i cu mine.
Aveam în gând să plec acasă: Bine!
Sensul versurilor
Piesa descrie o noapte periculoasă într-un cartier rău famat, unde protagonistul se confruntă cu umbre, droguri și un avertisment de a pleca. Cartierul este personificat și îl avertizează pe protagonist să se întoarcă acasă pentru a evita pericolele.