Doi, doi, zero, doi, aha
C-așa-i vorba, man, pe la noi, aha
Zero-zece, de fapt e viitoru’
Sunt toxic ca clorul, tăios ca toporul
Dragonașu, de la mine din județ
Toată marfa mea de bisnitar, nu are preț
Întotdeauna vând grame, dealeresc
Ca să-ți zic sincer, din asta trăiesc
Patru-șapte, da-le de pe vremea de când era bboy
Nu, dansam noi, ne duceam la Naționala
Mai târziu eram șaman, mânca-ți-aș, intram în șam-boala
Matricea liniară care se
Modifică în starea care se precipită
M-am dus aiurea, dezgropând securea
Întotdeauna fumez din lulea lunea
La prima oră îmi beau cafeaua
La a doua oră îmi fac damblaua
Am fugit de rima aia direct cu davaua
Sunt rece ca gheața și neaua
Pa, pa, e trei noaptea
Să moară ma-sa, magicienii deschid cartea
Diavolu’ e șase-șase, joacă la barbut
Întotdeauna câștigă și vrea mai mult
Diavolu’ e cel care face fiecare semn de întrebare
De mirare sau alte afirmații
Combină frații la diferite situații
Dumnezeu e pe nații, civilizații, procreații, evoluții
Nu instituții, nici constituții
Previzibilul, cel mai tare, man, atu’
Nu numai crezi, vrei banu’
Cu toate-n capu’ tău zici ba nu
Ce p**a mea se-ntâmplă?
Realitatea, man, e ca un pistol la tâmplă
M’auzi, ce p**a mea se-ntâmplă?
Realitatea e exact ca un Kalaș în tâmplă
Din județu’ Vaslui, mai fa un cui, că oricum e țara nimănui
Să spui când ești în Europa
Un mesaj de la Dragonu: Nu mai trageți coca
Legalizați măcar ciuperca, să moară ma-sa
Sunt aztec, man
Aa, cum spunea șarpele cu pene
C-am uitat de la seringa mea din vene
Așa de găurit, de la branula
Și totuși iau viața-n piept, mă doare-n p**a
De la spitalu’ de nebuni, Eminescu, Brașov, Alexandru Mironov
De la kick-uri LSD văd un mov, care nu există
Sunt ca, sunt ca Gorbaciov
Tiran, nu pardon, baban, aa tu ești biban
Aa, bani, n-am, n-am, n-am, n-am, n-am
Bani-s tot, bani-s hoa, bani-s nee, bani-s hua
Toată lumea cântă pentru bani, bani, bani, bani
Mânca-v-aș, eu sunt toxicoman
Din bani, bani, iar, iar, bani
Eu mânca-v-aș gura voastră, sunt narcoman
Zic bani, bam, bam, bam, bam, bani
Eu mânca-v-aș gura voastră, sunt toxicoman
Eu n-am haine, n-am casă, din păcate să vă zic, am rămas fără nevastă
Cea mai frumoasă care a existat
Mădălina ca H*****, da Ketamina ca Mescalina
Ca Amfetamina, eu sunt ruină
Bine-ai venit în Țara Seringilor, Țara, mânca-ți-aș, a Spiridușilor
A piticilor și alte entități
Și alte entități, și alte entități, și alte entități
Sensul versurilor
Piesa descrie o realitate dură, marcată de dependență, sărăcie și decădere socială. Artistul explorează teme legate de consumul de droguri, viața marginală și pierderea speranței, folosind un limbaj direct și imagini puternice.