Și-am zis verde, of, bob de linte,
Lume, ce folos de cinste,
La acei fără de minte?!
Ș-apoi de necaz când dau
Pierd mintea și cât o au.
Când ai bani și, of, vino-ncoace
Frumosul la toți le place,
Dar nu știi în el ce zace,
Că nime’ nu poa’ să facă,
Un lucru la toți să placă.
De ești bătrân, ori, of, ești holtei,
Vorba-și are rostul ei
Și să n-o trântești când vrei,
Că norocul schimbă pasul,
N-aduc anii ce-ți dă ceasul,
Vorba dusă nu se-ntoarce
Cât ai vrea ori câte-ai face!
Sensul versurilor
Piesa vorbește despre importanța cuvintelor și consecințele acțiunilor noastre. Subliniază ideea că odată ce un cuvânt este rostit, nu mai poate fi retras, și că trebuie să fim atenți la ceea ce spunem și facem, deoarece timpul și norocul sunt schimbători.