De-ai veni la hora mare
Îndeasă-ndeasă din picioare
Ca morișca din măsele
Mărunțel, măi băiețele,
Haida, hai la învârtit
Nu-i vreme de hodinit.
Strigătură:
Bate dreptul, ține stângul,
Sprintenioară-s ca și vântul
Cât m-o mai răbda pământul.
Toți au ciudă și mânie
Că joc cu badea Ilie
Și mă judecă tot satul
C-oi muri și-oi merge-n Iad,
Judece-mă, vorbe-n vânt
Raiu-i aici pe pământ.
Strigătură:
Bate talpa și-ncă una
Pe săltate ține-o-ntruna
Până s-a porni furtuna!
Jocul ăsta-n două părți
Pe la noi îl joacă toți,
Cine nu știe să-l joace
Steie și ne lase-n pace
Că jocu-i cu meșteșug
Ca boii în câmp la plug.
Strigătură:
Eu mă tem că și-n mormânt
Musai trebe’ ca să cânt.
Hai cu hora-n bătătură
Și mai zi-mi o strigătură
Nu șt’ de ce capul mă doare
Nu mă dau cât încă-i soare,
Trage hora înspre mine,
Fugi de-aici că nu joci mine.
Strigătură:
Lasă hora cât mai lată
Nici cu tine nu fac treabă,
Iar amu, bade, de vrei
Ia-o-n joc pe dumneaei!
Sensul versurilor
Piesa celebrează bucuria dansului tradițional românesc, hora, ca formă de exprimare comunitară și sfidare a convențiilor sociale. Versurile transmit o energie pozitivă și o invitație la a te bucura de viață prin dans și muzică, indiferent de judecățile celorlalți.