Cât mă-nvârt în horicică
N-am necaz, nu am nimică,
C-așa-s eu când mă mai supăr
Jucând hora mă astâmpăr,
Al meu zice că-s buiacă
Că-s la joc iar pe toloacă.
Strigătură:
El s-o dus la strâns de fân
Eu-s cu fetele la rând
Bătând talpa la pământ.
Ăsta-i joc din Bucovina
Și-am să-l joc pân’ ce-a da bruma,
La scripcar i-om da bănuți,
L-om cinsti c-un păhăruț,
Că suntem de neamuri bune
Nu ne-om face de rușine.
Strigătură:
Că suntem de-aici de loc
Pricepuți și buni la joc.
I-auzi cântă fluierașul
Și trompeta și dobașul,
Pe strânsură vreau să joc
Dă-l încolo de polog
Cu bărbatul mă sfădesc
Că la joc vreau să pornesc.
Strigătură:
Tot îmi zice de polog
Nu vreau să-l aud deloc,
Deie-mi pace ca să joc.
Ăsta-i jocul ardă-l para,
Că-mi ia toată supărarea
Trubca zice de săltat,
Dă-l încolo de bărbat
El la coasă, eu la joc
Amândoi nu stăm deloc.
Strigătură:
Că-i strânsură ori că-i hram
Cu bărbatul treabă n-am,
Că suntem de-aici de loc,
Pricepuți și buni la joc.
Sensul versurilor
Piesa descrie bucuria de a dansa și de a participa la jocurile populare din Bucovina. Femeia preferă dansul și petrecerea în locul treburilor gospodărești, ignorând reproșurile soțului.