Snc – Demnitate

Viața e un meci care nu trebuie luptat,
Nu fii serios, e prea scurtă, n-ai nimic de câștigat.
Uită și alungă toți falșii din viața ta,
Nu pune capac, nu sta pe calea altuia.
Nu plânge pentru fete, ăsta-i moment penibil,
Ține capul drept, frate, și fii imprevizibil.
Viața-i prea scurtă să fii serios,
Nu îneca amarul-n scrum pentru ceva mai prețios.
Nu-ți lua pâinea de la gură pentru o haină,
Nu face foamea, c****e, pentru o panaramă.
Nu te droga, frate, că asta nu-i o cale,
Nu te tăia pe vene, că încă ești pe picioare.
Pentru mine viața e ca un nu și nu,
Nu minții și nu-ți îngăurii de tânăr sufletu’.
Ai în față un viitor și asta-i prea frumos,
Ai o viață, trăiește-o, nu cu cuțitu-n fipt în os.
Versurile-mi e pâine și beatu-mi e mâncarea,
O să rup până la capăt, până mi se dă chemarea.
Chemarea-n iad sau în rai, ce-o fi, o fi,
Doar un singur cuvânt îmi e versu’ inimii.
Ai luat haina-n spate, un ghiozdanel,
Ai plecat prin Europa, că ți-ai propus un țel.
Ți-ai propus un țel și nu uita de el,
Fă-ți ce vrei în viața ta, nu pentru o ea sau un el.
Ascultă pe alții, fă-ți doar ce vrei tu,
Nu fii stresat și goleşte-ți sufletu’.
Am pus rima pe foaie și asta mă goleşte,
Beatu-mi e scutul, cel ce mă ferește x2.
Tovarăși, cei mai buni, încep să te sape,
De bani și de tine foarte repede să scape, că
Au uitat de unde-au plecat,
Pentru-n gram de pâine-n plus, demnitatea și-au pătat.
Îmi descarc emoțiile pe-un amărât de pix și o foaie,
Mi s-a luat de amintiri, de bârfiri, trecut și ploaie, că
Tot ce vezi în jur e negru-purpuriu,
Încercarea de a zâmbi, eu măcar încerc să scriu.
Păcat de ei că demnitatea și-au pătat,
Au ars și-au bătut joc, au abandonat.
Mă descarc în niște versuri, un amărât de beat,
Nu te lua după nimeni, luptă până să fii chit.
Nu ierta și nu uita că lumea doar te scuipă,
Te ia de prost că ești bun și după te aruncă.
Nu-ți pasa de viața altuia,
Păstrează prieten bun tatăl tău sau mama ta.
Ascultă pe alții, fă-ți doar ce vrei tu,
Nu fii stresat și goleşte-ți sufletu’.
Am pus rima pe foaie și asta mă goleşte,
Beatu-mi e scutul, cel ce mă ferește x2.

Sensul versurilor

Piesa vorbește despre importanța demnității și a autenticității în viață. Încurajează ascultătorul să nu se lase influențat de alții, să-și urmeze propriul drum și să-și păstreze valorile, chiar și în fața greutăților.

Lasă un comentariu