SLeeK:
E noapte afară, sunt zero grade Celsius
În cască mi se aud șoapte, nu-s de la Cel de sus
Predomină, mă domină ca într-un domino,
Mă-mping încet spre suicid, spunându-mi
„O să dormi în nori”
Cu zile numărate, nopți uitate
Nu mai am oameni în spate
Am decât animale gata de fapte necugetate
Am patru pereți la inimă, și tot atâtea camere
Vidate, întunecate alergice la aere
Am patru pereți în jurul meu care mi-au dat putere
Dacă ar putea să spună ce au văzut ar răcni de durere
Am un înger păzitor ce zice când potera se încinge
„Nu plânge, nu strânge, ură în sânge”
Luptând cu morile de vânt pentru vise interzise
Luminez inimi închise trișând la jocuri de culise
Am nopți scăldate-n lacrimi
Zile marcate pe perete
Și sute de gânduri negre pentru sute de regrete.
Vocile din capul meu cu cel mai rău mă-mping în ring
Îmi generează în suflet frig
Așteaptă să mă sting, înving
Dar nu mereu și e din ce în ce mai greu
În fața lor să mă impun să redevin stăpânul meu x2.
S-WeeD:
Mă las doborât și ascult vocile din capul meu
Ultimul semn de gândire îl arunc
„Nu există Dumnezeu,
Ești singur ca un prunc
Nedorit de ma-sa ești lovit în masea
Când de mine dai cu fața”
E greu să fii eu, când mereu mă lupt cu eu
Iar cerul, e plin de sânge
Vad îngeri morți
În față mi se închid porți
Gerul, la os mi-ajunge
„Îngerul tău e mort, n-are
Nimic în plus de spus”
La apus am ajuns vocea mă poate ucide
Cine poate decide ca de mine poate depinde
Sufletul se poate desprinde
Toate depind de farmecul celui din umbră
Umblă vorba că dacă mori
N-ai după aia cum să mori
Încet realizez că nu pot să mă calmez,
Gândește la rece timpul nu trece
Noi trecem el pare că merge.
Vocile din capul meu cu cel mai rău mă-mping în ring
Îmi generează în suflet frig
Așteaptă să mă sting, înving
Dar nu mereu și e din ce în ce mai greu
În fața lor să mă impun să redevin stăpânul meu x2.
SLeeK:
Am umerii lăsați,
Urechi ciulite, s-aud șoapte
Un înger și un drac pe umeri, pe fiecare parte
Un drac cu ochii verzi îmi ascunde cămașa
Și vene pline de venin ascunde gazda lu’ Sasha,
Am voci în cap ce știu că,
Sufletul mă doare,
Mă înarmează cu otravă și mă trimit spre răzbunare,
Tot, ele mă scapă de răcoare
Și de disprețul lumii,
Mi-au zis că trebuie să-mi zbor creierii,
La sfârșitul misiunii.
SWeeD:
La suflet dau foc,
„Pământul nu te mai dorește”
Nici eu, sentiment reciproc,
Mă orbește ce aud, mă lovește să văd
Lumea cum o văd
Nu mai simt nimic, decât gravitația,
Dacă asta e soluția
Ai murit în fiecare zi câte puțin
Doar n-o să mori dacă mai mori o dată
Pentru totdeauna!
Vocile din capul meu cu cel mai rău mă-mping în ring
Îmi generează în suflet frig
Așteaptă să mă sting, înving
Dar nu mereu și e din ce în ce mai greu
În fața lor să mă impun să redevin stăpânul meu.
Sensul versurilor
Piesa descrie lupta internă a unor persoane cu gânduri negative și voci interioare care îi împing spre disperare și suicid. Este o explorare a sentimentelor de singurătate, regret și dorința de a scăpa de suferință.