Ți-am dat cheia când ușa nu a fost deschisă, doar recunoaște,
Vezi, ți-am dat încredere, transformată din îndoiala ta în speranță, nu poți nega,
Acum, sunt de unul singur și bucuriile mele s-au transformat în îmbufnare,
Spune-mi, unde ești acum, că am nevoie de tine?
Unde ești acum?
Unde ești acum, că am nevoie de tine?
Nu te-am putut găsi nicăieri,
Când ai fost dezamăgită, eu nu te-am lăsat,
Am fost alături de tine,
Așa că unde ești acum, că am nevoie de tine?
Unde ești acum, că am nevoie de tine?
Unde ești acum, că am nevoie de tine?
Unde ești acum, că am nevoie de tine?
Unde ești acum, că am nevoie de tine?
Ți-am dat atenție când nimeni altcineva nu ți-a dat,
Ți-am dat cămașa de pe mine, ce spui?
Ca să îți fie cald,
Ți-am arătat jocul pe care toți îl jucau, asta-i sigur,
Și am fost pe genunchi când nimeni nu se ruga, oh, Doamne,
Unde ești acum, că am nevoie de tine?
Unde ești acum, că am nevoie de tine?
Unde ești acum, că am nevoie de tine?
Am nevoie de tine, am nevoie de tine,
Am nevoie de tine, am nevoie de tine,
Am nevoie de tine, am nevoie de tine,
Am nevoie de tine, am nevoie de tine.
Am nevoie de tine cel mai mult,
Unde ești acum, că am nevoie de tine?
Unde ești acum, că am nevoie de tine?
Unde ești acum, că am nevoie de tine?
Am nevoie de tine cel mai mult.
Sensul versurilor
Piesa exprimă disperarea și dorința profundă a cuiva care se simte abandonat de o persoană pe care a sprijinit-o și a ajutat-o. Naratorul se întreabă unde este acea persoană acum, când are cea mai mare nevoie de ea, amintindu-și de sacrificiile făcute.