Sisu Tudor:
Visele mele sunt premoniții
Și probabil se-mplinesc în anumite condiții
Probabil ține de cât de tare mușc din pradă cu dinții
Cum la concert iese bine dacă bagi repetiții
Inamicii doar poluează fonic, fix ca nitriții
Dacă-i vorba de șarm, multe vor să-și lase iubiții
Bagabonții sunt prinși în lupte pentru averi și ambiții
În lupte cu vicii, în zilele fricii…
Ce-ai vrea să facem?
Vedem adevărul, nu ne place să tacem,
Dar în același timp mai greșim, nu ne place ce facem.
Viața e aspră, nu e doar dulce și fraged.
Suntem în junglă și leul ăsta rage.
Domnu’ așteaptă un moment, ca omul să-L roage,
Dar în același timp știe că omul mai trage…
Cică omul vrea pace,
Dar vrea să facă ce-i place
Și când armele ies, nu mai vrea să se joace!
Pre-refren (Rashid):
Dau vise
De golani pe fișe
Vorbe pe fapte comise
Fricile sunt interzise
Străzile din cartier
M-au făcut să fiu de fier…
Refren X2 (Sami G):
Mama, mă țin pe picioare
Chiar dac-a fost greu, sunt tare…
Și merg doar cu pieptu-n față
Așa am învățat în viață…
Jianu:
O găsești cu ochiul din minte
Fiindcă se simte
Mai presus de cuvinte
Îți face pieptul fierbinte,
Îți dă putere să mergi înainte
Dar ai grijă când se-aprinde
Că pentru strălucirea ei, sunt mulți care te-ar vinde!
Acum depinde…
Nu poți să stai cu oricine.
Știi câți erau înainte
Și câți după ce ți-a fost bine?
Câți au venit să te aline
Atunci când erai un nimeni?
Și câți au apărut când lumina venea de la tine?
În fine, poți să te mândrești cu ce-ai făcut
Sau poți să te ferești, să treci tăcut,
Dar să nu pleci capu’, că ești caput!
Viața-i ca un joc de barbut.
Poți s-ajungi jos, băgat adânc
Sau sus, unde nu toți ajung…
Eu am învățat să iau zarul, să-l arunc,
Să-mi pice, c-am în gând
Să mă ridice de la pământ,
Încât unii ar zice că m-am vândut…
Țara minunilor, unde ar trage cu alice
Să mă vadă căzând…
Dar ei nu sunt vânători, amice.
Deci rămân unde sunt!
Pre-refren
Refren X2
Stres:
Doamne, da-mi putere
Să fiu lumină-n cartiere,
Nu de reflectoare, vreau să fiu ca la Înviere
Să pun lapte, miere
Peste fapte rele
Pentru fratele meu, cu păcate grele
Și, Te rog, iartă din ele
Unele-s bătute-n piele,
Nu doar amintiri
Dacă n-au apărut la știri,
E mai bine să nu le știm
Suntem trandafiri,
Unii la buchet, alții la fir,
Toți avem spini
Și vine o zi când trebuie să-i folosim…
Trebuie să fim
Tot ce ne cere viața să fim.
Unii nu sunt, de-asta nu știm
Numele lor, nu-l auzim…
Iar de restul tot vorbim
Până devin legende vii
Aici contează unde ajungi, și-apoi ne spui de unde vii!
Apoi ne spui prin ce-ai trecut și cum a fost
Dacă încă n-ai ajuns, nu zici nimic, că n-are rost…
Aici toți ne chinuim, toți avem aceeași poveste
Lumea o citește
Doar când personaju’ reușește!
Pre-refren
Refren X2
Sensul versurilor
Piesa vorbește despre greutățile vieții, luptele pentru succes și importanța de a rămâne puternic în ciuda obstacolelor. Este un imn al rezistenței și al perseverenței în fața adversităților.