Sisu Tudor feat Bocaseca & Oana Marinescu – Speranța

Sisu Tudor:
Ne-am cățărat printre scări de beton,
Ca alpiniștii fără cordon,
Făcând niște hârtii,
Avem grijă să nu dăm peste niciun sifon,
Cine-și asumă viața de stradă,
Și o trăiește pentru mine-i un domn,
Nu-i vorba de niciun smardoi,
Și nici de patron,
E vorba de băieți care trăiesc liber,
Fără niciun simptom,
Al societății ăsteia care te face ne-om,
Și lumina vine doar dintr-un tub de neon,
Am escaladat fiecare turn fără teamă,
Dacă regii se tem,
Facem rocadă și le-arat cum mă cheamă,
Lumea-i a mea dar n-o știe nimeni fiind că-i păstrez reputația de doamnă,
Știu că-i o t***,
Da-i pun viața pe coală,
Pot să te țin în bancă fix ca la școală,
Fiind că știu adevărul,
Lumea asta în care minciuna-i o boală,
Frica se lipește de trup,
În inimă se strecoară,
Și dacă nu-i tare o topește ca pe-o bucată de ceară,
E doar o perioadă din viață,
Fiecare etapă asta te învață,
A fost greu, acum să vedem ce e în față,
Și când pare că nu mai putem,
Tot găsim o speranță.

Oana Marinescu:
Dacă mi-ai fi spus de ce,
Și, n-aș fi simțit durerea,
Nu m-aș fi întrebat de ce,
Uneori, îmi pun tăcerea.
Dacă mi-ai fi spus de ce,
Și, n-aș fi avut tăria,
Nu mi-aș fi recunoscut că,
Dragostea mi-e moștenirea.

Bocaseca:
Am stat cu ochii beliți toată noaptea și-am vorbit cu luna,
M-am găsit într-un dosar presar,
Baga-mi-aș toată p***,
Acum știu, aveai dreptate,
Mi-am purtat cununa,
Frate, m-a spălat furtuna,
o mie nu fac cât una,
Când ești încolțit,
Răsar dintr-un asfințit,
Vezi să nu le dai cuțit,
Răspicat silabisit.
S-existe cerere ofertă,
Mintea încinsă,
Și-au fost zile când ne-am distrat cu banii din ghete,
N-o să poa’ să ne oprească,
Vin din ghetou’,
Unde greul e curcan de paște,
Pet-uri, și țigări la metru,
Și când e o zi mai bună,
Dai concertu’,
Dialectul diferit de SPu’ Life,
Sunt arhitectul,
Hai zi ce poți, nu suntem la fel,
Multe zile negre, ne-au făcut tot ce suntem,
Cine poate s-evite, s-evite,
Eu nu mă tem,
O să trec prin valea morții,
Și-o să mă reîntorc ca un refren,
Apă mică zic, baha
Nu pierd niciun tren,
Când merge rău,
Învățat, n-o iau ca pe blestem,
Știi cum e,
Închid la c***a și te trec pe free,
O să fie bine c****, la final suntem la fel.

Oana Marinescu:
Dacă mi-ai fi spus de ce,
Și, n-aș fi simțit durerea,
Nu m-aș fi întrebat de ce,
Uneori, îmi pun tăcerea.
Dacă mi-ai fi spus de ce,
Și, n-aș fi avut tăria,
Nu mi-aș fi recunoscut că,
Dragostea mi-e moștenirea.