[Strofa 1: Chimie]
Ascultă, eu sunt chill, dar am frați cu care dacă te-ntinzi
poți s-ajungi la dentist, te-mpingi
Te-n p***a mă-tii… e România, cel mai trist vis
Așa a fost scris, ha… e meschin.
Mă exprim prin tot ce sunt, zi-mi din
poveștile tale pline de sublim, cum iubim și trăim din plin
Sunt un mic tiran, MC de carieră
Un rege echilibrat cu-n flow clasic de mitralieră.
Marfa e bună, se duce pe pulă și anii zboară pe geam, ce-am?
Nu mai e bună, hmm… e o glumă, încă sunt tânăr și anii treceau
Un joc de prestigiu, faimă, bani, glorie, viciu
Cine e piciul? Mișu Talent, puștiul direct
cu stilul Gillette, îți dau ce vrei, am cei mai grei blugi
Trei dungi pe Adidas, ganja-mi afectează carisma
Sunteți cristale false care când le-atingi se sparg
Gelozie și invidie e tot ce-aveți în cap.
[Strofa 2: Sișu]
Că dau cuvintelor o formă care n-ai mai văzut-o vreodată
Filosofie de stradă, bagabonțeală înțeleaptă
Sau o mixtură de dragoste și ură combinată
Cu perseverență, ambiție, determinare determinată de mediu.
Supuși unui constant asediu de
senzație și plăcere dincolo de care-s câmpii eterne
Acolo-s rădăcinile mele, prin ele
știi că-mi iau energie-n fiecare zi direct de la stele.
Și scuip raze în mulțimea de gură-cască
Care are nevoie de-un semn să-nceapă să creadă că poa’ să renască
Nu privi la statui, știi că ele n-or să vorbească
Ele n-or să gândească, ele n-or să clipească.
Și de-am fi măcelăriți la picioarele lor într-o manieră grotească
Dacă vrei să te susțină, fă-le să trăiască
Fii schimbarea care vrei s-o vezi în lume
Suntem aceeași de mii de ani, doar că purtăm alte nume.
[Strofa 3: Dragonu’ aka 47]
Majoritatea suntem afectați social
Mai simplu, mai direct și mai pe față e că n-avem bani
Plus că da, trec anii care nu se mai întorc
Și poate-s foarte calm, dar asta nu e tot.
Aud o voce care-mi spune tre să mă scot… e Dracul
Îmi dă multe sfaturi, în general căcaturi
Îmi spune de altul: „Uite cum face salturi, e tare băiatul:
p***e, mașini!” prafuri și blunt-uri
de mi se strică aparatul, o iau randeaua
Vorbesc cu pereții, mă-njur cu canapeaua
Apare altă voce liniștită ca davaua
Care spune: „Morții mătii, mai termină, bre, damblaua
că te-am prins cu ocaua.” Stai așa, cine ești, aha?
„Îngerul tău păzitor, ce nu-nțelegi?”
Că e odată ce alegi drumul ăsta fără legi
O să-ți pierzi, man, sufletul direct pe veci, pooow…
[Sișu]
Că o floare o dai și la nuntă și la-nmormântare
Aduce un surâs, dar și lacrimi amare
ce strălucesc ca diamante pe obraji de mame
Dar fără sacrificiu nu există continuare.
[Dragonu’ aka 47]
Ți-am spus și când ți-am zis am râs
Mai târziu când ai plâns ți-am adus un surâs
Ți-am spus și când ți-am zis am râs
În caz de nu ne mai vedem, ne vedem Sus.
Ți-am spus…
Sensul versurilor
Piesa reflectă asupra realităților dure ale vieții, a luptelor interioare și a necesității de a persevera în ciuda obstacolelor. Artiștii abordează teme precum sărăcia, viciile, invidia și importanța de a rămâne autentic.