„De la smochin învățați pilda lui: Când îi frăgezește și înfrunzește mlădița, știți că vara este aproape. Tot așa, și voi când veți vedea toate aceste lucruri, să știți că Fiul omului este aproape, este chiar la uși!” (Matei 24:32-33).
Ne bat în geamuri știri îngrozitoare,
Cu degete de palpitații bat;
Vedem imagini cutremurătoare
Și, înotând prin semne de-ntrebare,
Strigăm nedumeriți: ce s-a-ntâmplat?.
Planeta a mai cunoscut dezastre
Pe tot parcursu-i multimilenar,
De când e rânduită printre astre,
Dar ce se-arată azi privirii noastre
Nu-i numai grozăvie, e coșmar.
Vedem cum își dau mâna uragane
Pornind într-un asalt distrugător,
Vulcanii scuipă lavă prin burlane
Și, parcă prins deodată de frisoane,
Pământul tremură îngrozitor.
Vin știri despre conflicte militare,
Epidemii, microbi greu de ucis,
Despre cutremure devastatoare,
Și, totuși, nu observă lumea, oare,
Că despre toate astea… este scris?.
Apocalipsa a intrat în scenă
După scenariul din profeții,
Fără vreun gong sau sunet de sirenă,
Având nenorocirile ca trenă
Dar aducând cu sine… bucurii.
Privim spre profețiile-mplinite
Și către cele care vin la rând,
Văzând în ele ramuri înfrunzite,
Și, cu speranțele reînnoite,
Noi știm că vara va veni-n curând.
Durerile planetei ne apasă,
Dar ne alină frunza de smochin
Știind că vom pleca curând Acasă,
Acolo Sus, în zarea luminoasă,
Cu Cel ce e la ușă-acum. Amin
Sensul versurilor
Piesa reflectă asupra evenimentelor catastrofale din lume, văzute ca semne ale Apocalipsei. În ciuda durerii și a dezastrului, există un mesaj de speranță și consolare, bazat pe credința într-o viață viitoare și în împlinirea profețiilor.