Învață să zâmbești, când inima ți-e frântă
Învață să gândești, când mintea ți-e pierdută
Să mergi cu capul sus,
când viața-ți este crudă
Și să ajuți pe toți, când nimeni
nu te ajută.
Am crescut în sărăcie, nu am fost copil bogat
N-am cerșit îndurare, am îndurat în trai sărac
Viața pentru mine nu a fost deloc bună
Încă din copilărie am crescut în minciună
Îmi amintesc și-acum când mama îmi spunea
Când vei crește mare lumea va fi a ta
Visam cu ochii deschiși la un nou început
Dar habar n-aveam că viitoru-i defapt trecut
Crescând am realizat că viața-i foarte dură
Că toată lumea minte, printre dinți te-njură
Falsificarea este pe primul loc
În ziua de azi mai bine-i dai în cap decât să stați la un loc
Frate cu frate se ceartă pentru banii
Părinți sunt ucișii de niște puștani
Care habar n-au cu ce se mănâncă viața
Care stau pe stradă până dimineața
Suntem înconjurați de o generație dură
De o generație plină de minciună
Și uite așa crescând am învățat
Că ce spunea mama nu era adevărat.
Tot timpul asta am fost mințit
Că lumea va fi a mea, că voi zâmbi la răsărit
Îmi pare rău mama, știu nu ești mândră de mine
Ai fi preferat să stau lângă tine
Dar vezi prea bine sărăcia de doboară
Nu-i ce face-n țară, toți sunt pe afară
Care de care mai șmecher se-ntoarce
Mai plin de bani, îmbrăcat la 4 ace
Vreau o viață nouă, să n-am grija zilei de mâine
Când bat din palme să fie totul bine
Să nu cerșesc la bogați îndurare
Să n-ajung o slugă călcată în picioare
Mi se pare nedrept, mi se pare rece,
Că timpul asta pur și simplu trece
Nu apuc să fac mai nimic pentru mine,
Toți din jurul meu au grija zilei de mâine.
Învață să zâmbești, când inima ți-e frântă
Învață să gândești, când mintea ți-e pierdută
Să mergi cu capul sus,
când viața-ți este crudă
Și să ajuți pe toți, când nimeni
nu te ajută
Sensul versurilor
Piesa descrie o viață marcată de sărăcie și minciună, unde speranțele copilăriei sunt spulberate de realitatea dură. Vorbește despre lupta pentru supraviețuire și dezamăgirea față de promisiunile neonorate.