Cică ei sunt sistemul. Oare sunt unul din ei?
De fapt, sistemul lor sunt eu sau ea sau el, ha!
Bâsit de un destin meschin de fel,
E clandestin ca mâinile lu’ tanti de la mezel. Știi,
Nu-i țara lu’ Candy sau Sandy Bell,
Nu găsești nicio bomboană scobind în portofel, e normal.
Îți zic eu, ferice de cel ce ar putea găsi nirvana în toalele de la Hendel.
Politica lor pică și-au pică pe-ai mei
Fiindcă scriu poezii și sunt plini de idei și fantezii.
S-au resimțit atunci când strigă „Mayday!?!” Nau!
Unii chiar mor de foame când e pay day. Nu insist,
Oricum nu mi-ar fi adus niciun leu,
Mi s-a spus că am tupeu și că nu-s niciun zmeu.
Nu contest. Mă rog la Dumnezeu fără frică.
Vreau capul de pisică, nu poftesc la coada de leu.
Sensul versurilor
Piesa exprimă o critică la adresa sistemului și a inegalităților sociale. Artistul se poziționează ca un observator și contestatar al realităților dure, subliniind lupta pentru supraviețuire și dorința de a rămâne fidel propriilor principii.