Privesc viața suspect, e plină de mister,
Nimic nu-i pentru totdeauna, totul-i efemer,
Sunt un actor grăbit în trailer-ul meu mintal,
Și-mi aduc aminte cum spuneam că tovarăși n-am,
Prieteni se dau toți, dar la greu sunt puțini,
Restu’ te vând și-ți pun coroană de spini,
Tot ce-am făcut bun cândva o să se uite curând,
Dar iau palme și gloanțe zâmbind,
Sunt doar un om fără speranță refugiat în asta,
În spatele rimelor se ascunde timida realitate,
Scriu ce simt, tu poți să-nțelegi ce vrei,
Muzica asta nu depinde de tine, nici de ei,
Și-am să trag pan’ o să cad rece în cavou,
Vreau să trăiesc, vreau să zâmbesc, vreau să fiu eu,
Mă uit la ea că face parte din filmu’ meu,
Ea nu-i ca restu’, e diferită, de aici și eu.
Refren:
Privesc atent filmul vieții,
Ce rulează grav cu atâtea decepții,
Mă cunosc pereții că m-au văzut,
Că pot să fac dintr-un final, un nou început,
E de acțiune, simte asta că n-ai cum să nu,
Muzica m-a salvat, timpu’ nu,
Azi 18, mâine încă puțin și mă opresc,
Dar n-o să tac pentru că tot ce fac aici iubesc!
Sensul versurilor
Piesa descrie o perspectivă melancolică asupra vieții, văzută ca un film plin de dezamăgiri. Muzica devine un refugiu și o modalitate de a transforma finalurile în noi începuturi, exprimând dorința de a trăi autentic.