Pierdut în pahare goale
Mi-amintesc de voi
De fata care mă iubea
Și m-a lăsat în ploi
Pentru tine, omul meu
Într-o zi ai să regreți
Îi lași pe toți pentru un gram
Să te accepte așa cum ești
Nu, doare să vezi că frații tăi
Își riscă casa
Și singurul lor gând e:
Cât îmi place starea asta
Plecat la drum lung
Ei nu dau vreun semn
„Salut, Scooby, zi, băi c****e,
Cum a fost pe tren?”
Vă iubesc
Încă vă iubesc, că n-am uitat
Și dacă vă simțiți în piesă
Chiar de asta am precizat.
Mă pierd în ochii lor,
Mă pierd în ochii mei
Dus de dorul lor
Dus… dus… dus
Dus de dorul ei
Dacă am iubit… da
Dar cu ce folos, oare?
Când aș vrea s-o strâng la piept
E în perioada de schimbare
Mă f*…
Încet, încet încep să vă displac
Pentru că eu tot ce fac
Încă fac cu cap
Încă n-am uitat
Cum ai fost tu la început
Acuma ești bazat pe grame
Ești praf, caput.
Depresiv
Inima încă vă vrea pe voi
Încet încep să mă simt mai bine
În grupuri noi
Brațele voastre devin reci
Zâmbetele voastre
Încă le văd seci
Sfaturile voastre se pierd încet
În fum,
Degeaba mă încurajați
Că n-ați făcut-o până acum
Degeaba mă ascultați
Că mă răniți adânc
Că la voi nu găsesc
Un umăr pe care să plâng
La voi nu găsesc căldură
Doar furtuni și ploi
Dar nu pot fără voi
Nici în viața de-apoi,
Nici în viața de-apoi.
Sensul versurilor
Piesa exprimă sentimentele unui individ care se luptă cu dependența și dezamăgirea față de prietenii care s-au schimbat. El tânjește după trecut și se simte singur, neavând pe cine să se bazeze.