Frunză verde de mușcată,
Fă bine, bade, și iartă,
Fă bine, bade, și iartă,
Nu putem fi laolaltă.
Nu veni, bade, la noi
Că tata nu ți-a da boi,
Du-te la ceea găzdacă
Că ți-a da doi boi și-o vacă.
Că ți-a da doi boi și-o vacă
Și râtul de peste apă,
Boii i-or mânca lupii,
Apa râtul l-a moli,
Apa râtul l-a moli
Și tu cu hâda-i trăi.
Sensul versurilor
Cântecul exprimă o respingere a unui pretendent, motivată de lipsa de avere și sugerând că ar fi mai bine să caute o altă fată, mai bogată. Versurile transmit un sentiment de acceptare a situației, dar și o critică subtilă a valorilor materialiste.