[Versuri compuse de Dan Iagnov]
Aștept să te așezi aici
Lângă inima mea să stai
Aproape, mai aproape, mai aproape
Să aud tot ce mi-ai șoptit
S simt mâna ta ușor
Peste mine alunecând
Cum trece un val pe-o plajă
Care arde în plină zi.
Mi-e frig, mi-e dor de tine
Și apoi mi-e cald
Te strig și tresar
M topesc și ard
Am uitat de orice măcar
Și toate-n jur dispar
Înalță-mă-n ceruri
Și de-acolo chiar mai sus
Decât pot crede vreodată
Și aruncă-mă-n abisul
Unei patimi vechi
Și înalță-mă din nou
Cum știi doar tu, iubite
Și coboară-mă pe pământ
Să nu știu de-i rău, de-i bine
Dacă râd sau plâng
S simt că-n mine
Este centrul lumii.
Și-n rest să uit
De toate câte sunt
S-nchid ochii
Să nu știu cine am fost
Și nici cine sunt
S cred că pentru o noapte
Suntem noi singuri pe pământ
Mi-e frig, mi-e dor de tine
Și apoi mi-e cald
Te strig și tresar
M topesc și ard
Am uitat de orice măcar
Și toate-n jur dispar.
Înalță-mă-n ceruri
Și de-acolo chiar mai sus
Decât pot crede vreodată
Și aruncă-mă în abisul
Unei patimi vechi
Și înalță-mă din nou
Cum știi doar tu, iubite
Și coboară-mă pe pământ
Să nu știu de-i rău, de-i bine
Dacă râd sau plâng
S simt că-n mine
Este centrul lumii.
Și-n rest
S uit de toate câte sunt.
Sensul versurilor
Piesa exprimă dorința intensă și pasiunea arzătoare pentru o noapte de iubire. Vorbitorul își dorește să se piardă în brațele persoanei iubite, uitând de orice altceva și simțind că doar ei doi există pe lume.