Tecșan:
De ceva timp, lumea-i pierdută, nu dau nicio șansă
Generația nouă e pierdută, nu au viață
Ce au ăștia? Mulți dintre ei sunt albi la față
Ăștia sunt bețivi de mici, sunt curvari și se droghează
Prea dezvoltați; ce le bagă în mâncare?
Aerul e prost, e prea multă poluare
Norii sunt prea negri, ploaia nu arată a ploaie
Au figuri de mici, sigur n-au mâncat bătaie.
Tataie, mai bine îmi spui ce bei
Sunt sătul de vorbe și de șmecheri la 5 lei
Nu vreau să ascult că pe vremea lui matale
Făceai rost de o banană și-o dădeai pe portocale.
Am observat că nu-ți place cum mă îmbrac,
Pentru tine, mâine mă fac roz în cap,
Dar până atunci… Sănătate! Te-am pupat.
Dacă tot mă faci bețiv, dă paharul peste cap!
Refren:
În ziua de azi, nu mai iei nimic cu 100
Mă uit în pungă: Lumea e pierdută!
900 pe adidași, o lună de muncă
O să se rupă! Lumea e pierdută!
Prieteni falși, femeile vor valută
Și dispar după.. Lumea e pierdută!
Ai grijă cu cine o faci, să n-ajungi în dubă
Că după gratii, lumea e pierdută!
Samurai:
Noi nu vorbim de dinozauri, de basme, balauri
E România! Avem aur, dar îl dăm la ghiauri
Pe directe, stăm power, dar ne prind mereu deschiși
Cu pantalonii în vine, duși pe la curve de mici
Și dacă are mici, atunci să ne îmbibăm cu bere!
Am auzit că bei de stingi și după aprinzi surcele
Ești de-al meu, vere, d-auzi ce zice lumea:
Cică e o lume pierdută, dar noi ne distrăm ca lumea
Iar a venit ăsta, e culmea: „Aveți grijă! Apocalipsă!”
Bro, te ambalezi aiurea, nu vezi că ăștia-s valiză?
Știm cu toții: viața-i tristă, da’ e 10 lei bidonu’
Pe aici se bea de foame, că e mai ieftin alcoolu’
Capu-n nori, ca avionu’ să mă piș, de sus, pe ei!
Când mă sună, sunt pe bune, în rest: doar harfe de 2 lei.
Rămân tot eu… 1-3, nu dau bani pe țoale scumpe
Bem și mâncăm, toți ai mei, până dimineață râdem!
Refren:
În ziua de azi, nu mai iei nimic cu 100
Mă uit în pungă: Lumea e pierdută!
900 pe adidași, o lună de muncă
O să se rupă! Lumea e pierdută!
Prieteni falși, femeile vor valută
Și dispar după.. Lumea e pierdută!
Ai grijă cu cine o faci, să n-ajungi în dubă
Că după gratii, lumea e pierdută!
Sensul versurilor
Piesa exprimă un sentiment de deziluzie față de starea actuală a societății, criticând valorile superficiale, problemele financiare și comportamentul tinerilor. Artiștii descriu o lume în care prietenia este falsă, femeile sunt interesate doar de bani, iar tinerii se pierd în vicii și consum. În ciuda acestui tablou sumbru, ei continuă să trăiască și să se distreze, găsind consolare în alcool și prietenie.