Samurai:
Întorc ultimele amintiri pe toate părțile doar
De-aș reuși să le resimt sigur aș fi un pic mai calm
Aici nu-i vorba de ce n-am sau ce aș fi putut să adun
E vorba de ce dau la schimb și-ntru-n final cu ce rămân
Nici măcar nu vorbesc de bani, bani-s făcuți să se-nvârtă
Dar toate au un preț al lor și nu toți vor la schimb valută
Fericirea e scumpă e la fel ca o piatră rară,
Un ametist ce dă speranțe da vezi să nu-l pierzi că doare
Trupurile noastre goale fără spirit sunt valize
De când n-am mai fost la mare zac acolo prăfuite
De ce tot îmi vin în minte amintirile astea triste
Poate trebuia achitate altfel totul o să persiste
Alerg într-una după bani că nu mi-a plăcut sărăcia
Da ca scop primordial vreau să-mi văd zâmbind familia
În fiecare clipă să nu mai văd demoni ce țipă
Gata cu suflete mici ce tremură sub pat de frică
Fericirea are prețul ei, și știi ce e culmea
Că dacă ai putea să plătești în lei sunt sigur că-i da bani calumea
Mintea ar întoarce lumea răscolind după soluții
Ar fi totul mult mai simplu n-ai mai da bani pe iluzii
Oameni ar zice pe buze fix ce vor să îți transmită
Fără interese ascunse fără măcar să ezite
Timpul altfel ne-ar surprinde n-am mai arunca blesteme
Apele-ar fi liniștite am știi exact de ce ne temem.
Vezi ce-ai făcut din mine noaptea urlu după astre
Tu cu gura ta spurcată și cu preconceptii proaste
N-o să mă sting o să stau drepti în fața lor
Chiar dacă nu-s demni de prezența mea o să înghită și-o să tacă
Ți-am zis o dată câte feste mintea asta-mi joacă
Eu îmi caut fericirea ea caută numai pradă
E obsedată e o fiară turbată
Și nicio cușcă nu-i destul de lată încât să o cuprindă toate
Da nu e panică, am ajuns să ne-nțelegem bine
Acționăm după instinct nu-i musai să asculți de nimeni
E fix ca-n filme bani n-aduc fericirea
Fericirea are prețul ei da eu am ales nemurirea
Întorc privirea și mai văd câțiva ca mine
Alte carcase pierdute dezorientate de lumină
Dacă-aș fi singur cum m-ar face să mă simt
Dacă acum când sunt tine tot singur mă simt da-s fericit
Sensul versurilor
Piesa explorează ideea că fericirea are un preț, nu neapărat material, ci și emoțional și spiritual. Artistul reflectă asupra amintirilor, a valorilor și a sacrificiilor făcute în căutarea fericirii, ajungând la concluzia că, în ciuda dificultăților și a singurătății, găsește o formă de fericire în nemurirea sa.