Sakdat feat Adda – Prietenie Fumată

E tot ce ne rămâne,
Un suflet răvășit
când prietenul cel bun ne joacă farse.
Tresarim la vorbe grele
Când totul s-a sfârșit
Sfidăm,
Avem doar lacrimi și degetele arse.
Ne-am ars când am crezut
Un joc de minciună
Un nou început
Ne-am îngropat vise, speranțe,
Într-o falsă prietenie
Am sădit sensul vieții
În prietenul cel bun
Lăudat acum e stins aruncat
NU..
Nu mai pot să cred
Am observat
Că tot ce a fost bun poți să pierzi
Aș vrea să pot să spun acum
că am un prieten care-i bun
Dar sunt legată în lanțuri
Și nu pot nicicum……
S-a ales scrum, praf,
Lacrimi, strigăte, neștire
Am rămas doar eu,
Tu nu,
Sunt doar eu
Cu mine
Singură privire..

Refren:
Fum prea scrum se stinge tot
Acum o prietenie moare
Nu mai poate respira
I-ai luat tot oxigenul
Prin trădarea ta…
N-are rost să plângi
Niciun regret n-ar mai conta.

[Adda]
Strop plin,
Plâng cu lacrimi de sânge
Ploaie de lacrimi în vânt
Manâncă tot din mine.
>>Cazi pe pământ împinsă de-o falsă prietenie<<. Partea II <>.
Când din umbra zilei ies
Sperând că nu-i adevărat
Acum falsa prietenie
Amintiri și speranțe
De odinioară se bat în mine
În agonie
Credeam că tot ce s-a întâmplat e minciună
Ai constatat
Pretenul’ cel mai apropiat
Plin de invidie te-a trădat
Și-ar vrea să fie iertat
Dar n-ai putut
Acel moment neînsemnat
Pășim prin trecut
Pe aleea din închisoarea vieții au evadat

[Adda]
Imaginile mele de stradă se tresar
Cu amar cedau lacrimile

[Sakdat]
Acuzat că sunt îmbrățișat cu aceleași vechi iluzii

[Adda]
Am trecut prin multe de mii de ori
Pot să te impregnez dar te-nfiori
Să nu apari, nu te voi ajuta să zbori.

Refren:
Fum prea scrum se stinge tot acum
Acum o prietenie moare
Nu mai poate respira
I-ai luat tot oxigenul
Prin trădarea ta…
>>N-are rost să plângi
Niciun regret n-ar mai conta<<. [Adda]
Strop plin,
Plâng cu lacrimi de sânge
Ploaie de lacrimi în vânt
Manâncă tot din mine.
>>Cazi pe pământ împinsă de-o falsă prietenie<<. Partea III <>.
E tot ce vreau să spun
Acum că sunt tot fum
Înecat în alcool murdărit de scrum
De la țigara prieteniei
Care s-a fumat
De la zile negre
Ce-ntr-una s-au arătat
Am uitat să râd
Am uitat să trăiesc
Am uitat să uit să nu mai privesc în trecut
Căci doare
Trecutul liniștit l-am pierdut și doare
Flacăra se stinge
N-ai știut s-o ții aprinsă
Și ai dat vina pe mine
Mai bine taci și ascultă tot ce am de zis închide ochii
Deschide-ți mintea să simt ce am de zis
Mai bine plec sau nu
Mai bine pleacă din mine
Ești doar o pată îmbâcsită în cuvântul „prietenie”
Am rămas doar eu,
Tu nu
Sunt doar eu cu mine..
Singură privire.

Refren:
Fum prea scrum se stinge tot acum
Acum o prietenie moare
Nu mai poate respira
I-ai luat tot oxigenul
Prin trădarea ta…
>>N-are rost să plângi
Niciun regret n-ar mai conta<<. [Adda]
Strop plin,
Plâng cu lacrimi de sânge
Ploaie de lacrimi în vânt
Manâncă tot din mine.
>>Cazi pe pământ împinsă de-o falsă prietenie<<.
Fum prea scrum se stinge tot acum
Acum o prietenie moare
Nu mai poate respira
I-ai luat tot oxigenul
Prin trădarea ta…
>>N-are rost să plângi
Niciun regret n-ar mai conta<<. [Adda]
Strop plin,
Plâng cu lacrimi de sânge
Ploaie de lacrimi în vânt
Manâncă tot din mine.
>>Cazi pe pământ împinsă de-o falsă prietenie<<